"Câinii nu m-au muşcat niciodată. Doar oamenii."

vineri, 27 februarie 2009

Ce mi-aş dori de ziua mea ?




"Ce mi-aş dori de ziua mea?
Ce îşi doreşte orişicine;
Aş vrea din tot câte ceva
Şi să o duc un pic mai bine.

Ce mi-aş dori de ziua mea?
Ce îmi doresc, nu se mai poate
M-aş bucura dac-aş avea,
Puţin noroc şi sănătate.

Ce mi-aş dori de ziua mea?
Să fiu pe steaua mea din cer
Să locuiesc singur, aş vrea
Dar asta nu pot să-mi ofer.

Ce mi-aş dori de ziua mea?
Iubirea mea să mă dorească
Să îmi şoptească că mă vrea
Şi tot mereu să mă iubeasca ...

Ce mi-aş dori de ziua mea?
Un singur lucru vreau ... în fine!
Aş da orice, de s-ar putea,
Să am părinţii lângă mine!"

vineri, 20 februarie 2009

Floare albă, floare albastră



”Floare albă, floare albastră, ce dor mi-ai lăsat,
Floare albă la fereastră, cât te-am aşteptat.
Mi-ai lăsat ca amintire, toate visele,
Înfloreau doar pentru mine, toate florile.

Cântă florile, toată dragostea,
Cântă la fereastra mea,
Toate zilele şi toate nopţile,
Te aştept în viaţa mea.

Floare albă, floare albastră, flori de pe câmpii,
Înfloreşti doar la fereastră, când te-aştept să vii,
Mi-ai lăsat ca amintire, toate visele,
Înfloreau doar pentru mine, toate florile.”



interpretează Mirabela Dauer



N-ai să mă poţi uita

“Ar fi prea banal
Pentru povestea noastră
Veşnicul final
Să năruim cupola unei mari iubiri
Într-un moloz de aminitiri

Uiţi tot ce-am clădit
Şi epilogul pregăteşte acum grăbit
Crezând că dragostea o ştergi dintr-un condei
C-ar fi de ajuns numai să vrei

Dar …

N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Oricât de mult ai încerca
Cand orşice nimic
Un lucru cât de mic
Dorul de mine-l va-nvia
El te va urmări
Şi te va regăsi
În orice loc vei fi ... zi de zi

N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Îţi porunceşte dragostea

Marea val cu val
Poate să şteargă în nisip paşii pe mal
Dar când pe plajă mâine singur vei veni
Urmele mele-ţi vor lipsi,
Cuibul când e gol
Vezi rândunelele stinghere dând ocol
Parc- ar voi să fie totul cum a fost
Alminteri cuibul n-are rost

N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Oricât de mult ai încerca
Cand orşice nimic
Un lucru cât de mic
Dorul de mine-l va-nvia
El te va urmări
Şi te va regăsi
În orice loc vei fi ... zi de zi

N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Îţi porunceşte dragostea
Îţi porunceşte inima.”



intrepretează Stela Enache





luni, 16 februarie 2009

Alimente modificate genetic

"Gata, s-a votat: Deputatii au dat liber in Romania alimentelor modificate genetic!
Deputatii au aprobat, marti, cu 182 voturi "pentru", doua "impotriva" si 12 abtineri, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei 43/2007 privind introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic, transmite Agerpres.
Actul normativ vizeaza realizarea unui sistem functional privind introducerea pe piata a organismelor modificate genetic prin clarificarea responsabilitatilor ce revin tuturor factorilor implicati in domeniul acestor organisme, ca si a existentei unei evidente stricte a organismelor care sunt introduse pe piata.
Proiectul de act normativ mentioneaza instituirea Comisiei pentru securitate biologica, care se compune din 12 membri titulari si patru membri supleanti, care au dobandit titluri academice si/sau universitare si sunt personalitati stiintifice consacrate.
Astfel, membrii acestei comisii vor proveni din urmatoarele institutii: trei membri titulari si un membru supleant de la Academia Romana si/sau din institutiile aflate in coordonarea acesteia, trei membri titulari si un membru supleant de la Academia de Stiinte Agricole si Silvice si/sau din institutiile aflate in subordinea acesteia, trei membri titulari si un membru supleant de la Academia de Stiinte Medicale, trei membri titulari si unul supleant din cadrul universitatilor si institutelor de cercetare cu profil biologic, agricol sau medical. Componenta Comisiei pentru securitate biologica se stabileste pe baza propunerilor transmise de conducatorii institutiilor mentionate si se aproba prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 180 de zile de la intrarea in vigoare a acestei ordonante de urgenta.
Aceasta Comisie urmeaza sa colaboreze cu organisme similare din alte state membre, cu experti nationali si internationali in exercitarea atributiilor conform actului normativ amintit. Luni, in plen, reprezentantii tuturor partidelor parlamentare au recunoscut utilitatea Ordonantei.
Deputatul democrat-liberal Mircia Giurgiu a subliniat ca inca din mandatul trecut s-a incercat gasirea unei solutii pentru organismele modificate genetic, iar udemeristul Attila Korodi a recunoscut utilitatea actului normativ, dar a subliniat ca "Romaniei ii lipseste ceva in domeniul organismelor modificate genetic".
El a evidentiat contradictia dintre agricultura biologica si cea intensiva, care permite si utilizarea organismelor modificate genetic in unele cazuri.
La randul sau, social-democratul Victor Surdu a subliniat ca legea "este binevenita", in conditiile in care "e loc in aceasta tara sa facem si agricultura ecologica, si intensiva, si de subzistenta".
In opinia presedintelui Comisiei pentru agricultura, deputatul Valeriu Tabara, viitorul este al "marilor cuceriri ale stiintei".
Camera Deputatilor este for decizional in cazul acestei legi, care a fost aprobata in 2007 de Senat."

Roşiile turceşti



Pentru ca suntem lenesi si delasatori, ne lasam otraviti cu gunoaie turcesti numite impropriu ” legume si fructe”

Duminica, la Romania Te Iubesc am avut ocazia sa vedem cum sunt crescute gunoaiele pe care turcii le numesc " legume" sau "fructe" si care ne-au invadat viata si ne distrug sanatatea.

Trebuie spus ce nu s-a putut spune in reportaj si anume faptul ca, intrebat daca mananca legumele crescute la neon si stimulate cu hormoni, un cultivator turc a dat raspunsul firesc " nu am innebunit sa dau asa ceva de mancare copiilor mei".

Asadar chiar suntem lada de gunoi si tarcul de experimente al tuturor smecherilor, si asta trebuie spus ca nu se putea intampla, decat si pe fondul faptului ca ne-am lenevit atat de mult incat ne este sila sa mai muncim pamantul macar atata cat sa ne hranim sanatos copii si preferam sa-i otravim cu gunoaiele din import!

Turcii ne-au cucerit din nou! Desi avem un pamant bun si roditor, traditii si experienta in agricultura pe piata nu mai gasim decat marfa de import. 70% dintre legumele vandute in Romania provin de la turci.

La acest lucru au pus umarul si politicile idioate ale statului roman din ultimii 20 de ani, si trebuie spus si acest lucru.Asta este rezultatul dezvoltarii excesive a hypermarketurilor, care si-au adus cu ei furnizorii proprii, cu legume si fructe crescute la neon si tratate cu te miri ce porcarii, ca sa arate ca umflate cu pompa.

Bineinteles ca astfel de marfuri se obtin la costuri de nimic (ca si valoarea lor) si permit marje uriase de profit pentru hypermarketuri.Toti acesti retaileri si importatori alcatuiesc o mafie bine inchegata, care pe unde ajung distrug totul.
Si aici si statul este complice, pentru ca nu le impune anumite standarde fundamentate cel putin medical -nutritional, si nu sprijina prin nimic agentii economici locali, dimpotriva, da legi care le pun bete in roate, pe tot felul de aiureli.

La noi, pamantul ramane nelucrat pentru ca taranii nu primesc un pret corect pe munca lor. iar din piete sunt alungati pentru a nu concura hypermarketurile., de parca ar vinde cannabis.

Cred ca disparitia acestei mafii comerciale din Romania ar inviora foarte semnificativ economia nationala, creand mijloce de trai pentru sute de mii de familii din Romania, revigorand comertul si agricultura, pe care efectiv le-au sugrumat in ultimii ani.

4 May, 2009
http://www.urbaniulian.ro/2009/05/04/pentru-ca-suntem-lenesi-si-delasatori-ne-lasam-otraviti-cu-gunoaie-turcesti-numite-impropriu-legume-si-fructe/

Găini crescute în baterii - Ouă ieftine cu hormoni



Avertisment : Ouă ieftine, dar cu hormoni






Peste 90% dintre ouăle comercializate în România conţin hormoni de stres şi alte substanţe nocive pentru sănătate.


Înainte de a merge la cumpă­rături pentru Paşti, învăţaţi să deosebiţi ouăle de slabă calitate de cele sănătoase.


În România, aproape toate ouăle comercia­lizate provin de la găini crescute în baterii, pe o suprafaţă mai mică decât o coală de hârtie şi hrănite cu furaje chimizate.


Potrivit prof. doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, aceste ouă conţin hormoni de stres şi alte substanţe nocive pentru sănătate. Tocmai din acest motiv, Uniunea Europeană a propus ca din 2012 ele să fie retrase de pe piaţă.

DESCIFRAŢI CODUL!Avem şi opţiuni mai sănătoase, iar pentru a deosebi ouăle de slabă calitate de cele sănătoase nu trebuie decât să interpretaţi cifrele inscripţionate pe ele.

Astfel, pe lângă termenul de garanţie, oul este inscripţionat şi cu un cod de cifre (uneori mai puţin lizibil), pe care nu ar trebui să îl trecem cu vederea, pentru că el oferă informaţii foarte importante cu privire la calitatea produsului.

Există patru categorii de ouă care, potrivit reglementărilor UE, pot fi comercializate.

Această clasificate se face în funcţie de modalitatea de creştere a păsărilor de la care provin ouăle, iar marcarea respectă standardele europene.

Astfel, prima cifră a codului precizează calitatea oului, iar următoarele cifre reprezintă codul de producător. Concret: ouăle marcate cu cifra 3 provin de la găini crescute în baterii şi reprezintă, din păcate, peste 90% dintre ouăle comercializate în România.
Ouăle care provin de la găini crescute pe sol sunt marcate cu cifra 1, cele de la păsările dezvoltate în aer liber cu cifra 2, iar cele ecologice - cu 0.
Acestea din urmă sunt cele mai sănătoase, subliniază profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
Dar şi preţul ouălor ecologice este mai mare.

În supermarketurile din ţara noastră se găsesc de obicei doar ouă de baterie şi ecologice. În ţara noastră, producţia de ouă de la găini crescute pe sol este foarte scăzută.

PROTECŢIA ANIMALELOR Mai multe lanţuri de supermarketuri din Eu­ro­pa au renunţat deja la ouăle provenite de la găini crescute în baterii în favoarea celor de la găini crescute pe sol.

Această schimbare vine şi ca ur­mare a presiunilor exercitate de organi­zaţiile pentru protecţia animalelor, care mili­tează de mai mulţi ani pentru modificarea con­diţiilor de creştere a găinilor.

Aceste organizaţii susţin că tratamentul la care sunt supuse găinile este de două ori condamnabil: agresează păsările şi re­prezintă un atentat la sănătatea consumatorilor.

Sursa: Jurnalul National
Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, gaini crescute in baterii, hormoni de stres, oua cu hormoni, protectia animalelor, sanatate sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin


Atenţie la tomatele turceşti


Gustul "amar" al roşiilor de import

În timp ce legumele şi fructele din import nu au niciun gust şi unele sunt chiar periculoase pentru sănătatea consumatorilor, produsele româneşti, gustoase şi sănătoase, nu îşi găsesc loc pe rafturile comercianţilor din pieţe, ABC-uri şi supermarketuri.
Legumele şi fructele autohtone, superioare calitativ. Gustul legumelor şi fructelor este dat de proporţia de săruri minerale pe care o conţin acestea.
Diferenţa dintre legumele şi fructele de import şi cele autohtone se regăseşte în concentraţia de săruri minerale şi glucide. Glucidele sunt predominante la legumele şi fructele de import, cultivate intensiv, prin utilizarea luminii artificiale, cu îngrăşăminte chimice în exces.
De aici şi insuficienţa sărurilor minerale, sesizabilă în special la tomate. În timp ce producătorii români obţin maximum 250-300 de tone de roşii la hectar, în Turcia şi Spania se ajunge la 500-600 de tone la hectar. Dar această productivitate este obţinută în dauna calităţii.
De aceea, consumatorii de roşii din import, ar trebui să se gândească bine înainte de a le cumpăra, fiindcă acestea sunt stimulate în exces cu substanţe chimice, pentru a se coace forţat, substanţe care pot afecta sănătatea consumatorilor. Cea mai mare parte a importurilor de fructe şi legume ce se consumă în România provine din Turcia, Olanda şi Israel.
Anul trecut, România a importat 158.000 de tone de legume proaspete. În schimb, exporturile de legume şi fructe româneşti sunt nesemnificative.
Atenţie la tomatele turceşti!
Recent, Rusia a interzis importurile de roşii din Turcia, fiindcă s-a constatat că acestea conţineau nitriţi şi nitraţi în exces, substanţe care pun în pericol sănătatea consumatorilor.
Cu toate acestea, autorităţile române nu au schiţat nici un gest că ar fi îngrijorate în privinţa calităţii legumelor şi fructelor de import. În tot acest timp, producătorii locali îşi desfac tot mai greu marfa pe piaţa internă. La ora actuală, cam tot ceea ce se găseşte pe piaţă e de import.
De ce nu au gust roşiile de import?
Cele din Turcia sau alte ţări cu o climă mai caldă sunt crescute, în mare proporţie, pe nisip, nu pe pământ, folosindu-se mari cantităţi de îngrăşăminte chimice.
În Spania, de unde se mai aduc roşii, se foloseşte foarte multă tehnologie.
Aici, roşiile cresc pe vată minerală, nu în pământ, şi primesc doar apă şi îngrăşăminte. Serele din Spania nu au pământ pe jos, ca la noi, ci nisip şi îngrăşămite.
Diferenţa se simte la gust. În plus, roşiile care vin de departe nu se culeg coapte, ci se coc pe drum.
La roşiile aduse din Spania durează două-trei săptămâni de la culegere şi până apar în magazine sau pieţe. Astfel, roşiile se culeg verzi şi se coc nu la soare, ci în camioane, vagoane sau în depozitele importatorilor.
Oradea, invadată de legume importateŞi în hypermarketurile din Bihor se comercializează roşii din Turcia, Siria, Iordania, Maroc, Egipt sau Spania, în condiţiile în care producătorii locali se plâng că nu pot intra pe acest segment.
"În judeţul Bihor se comercializează legume şi fructe importate din Turcia. Pentru a afla dacă aceste legume şi fructe din import conţin substanţe toxice, vom demara controale pentru a preleva probe necesare efectuării analizelor. Controalele vor dura până în data de 15 ianuarie 2009", ne informează ing. Felicia Pantea, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor.
La rândul său, dr. Zoia Bitea, director adjunct executiv Medicină Preventivă în cadrul ASP Bihor, a explicat care sunt riscurile consumului de alimente contaminate cu nitriţi şi nitraţi:
"Efectele consumului de alimente contaminate cu nitriţi şi nitraţi asupra consumatorului se produc dacă acestea sunt consumate pe termen lung. Consumul lor poate conduce la diferite afecţiuni minore sau chiar la tumori cancerigene. Dintre alimente, pericolul de îmbolnăvire cel mai mare îl prezintă mezelurile, care au în compoziţie nitriţi şi nitraţi în concentraţie mare".
12.01.2009

duminică, 15 februarie 2009

Pepenii turceşti


"Atenţie la pepenii turceşti, că mustesc de chimicale

Tot ce mancam influenteaza direct sanatatea noastra, iar in Romania in care consumatorii sunt manati catre supermarketuri si hypermarketuri, nu se mai mira nimeni ca numarul bolnavilor de cancer a explodat in 2008. Si mai ales ca aceasta boala cumplita se instaleaza tot mai devreme la tineri si copii!

Insa hai sa vorbim pe sleau si sa recunoastem ca ne-o facem noi cu mana noastra.

In fiecare week-end romanii dau navala in aceste supermarketuri, unde in raioanele de legume si fructe, nu veti gasi niciodata produse de la taranii nostri, crescute doar cu apa, soare, pamant si aer, ci veti gasi rosiile olandeze, nectarinele israeliene si pepenii turcesti care mustesc de chimicale si care ne imbolnavesc pe noi si copii nostri.

Am citit astfel ca un tanar din municipiul Sibiu a reclamat comerciantii de pepeni din Piata Cibin la Oficiul pentru Protectia Consumatorului. El spune ca agentii economici importa pepeni din Turcia si ii vand pe piata ca pepeni cultivati pe terenurile agricole autohtone. „Pe cartonul cu pretul scrie ca sunt pepeni de Baragan sau de Dabuleni, dar cand colo ei sunt turcesti toata ziua ", spune reclamantul.

Nicolae Ionas, directorul OPC Sibiu spune ca inspectorii vor verifica actele de cumparare a marfii, iar daca fructele provin din alta tara decat cea afisata cumparatorului, comerciantul va fi amendat pentru informare inselatoare cu o suma de la 1.000 la 3.000 de lei.Întrebati de provenienta marfii, comerciantii in cauza afirma sus si tare ca-i de-a noastra.Insa producatorii care vand pepeni de productie interna spun ca zilele trecute comerciantii care au pus monopol pe piata au descarcat cateva containere de pepeni adusi din Turcia.

Aduc din Turcia, ca le ies mai bine socotelile asa. Marfa e tratata chimic sa reziste foarte mult timp. Eu daca nu vand pepenii in sapte zile, se strica ", spune o femeie care-si vinde pepenii de Oltenia departe de intrarea in piata. Şi asta pentru ca cei care sunt doar comercianti au cele mai bune locuri de vanzare, exact la intrare.

Ei bine, pepenele romanesc crescut cu apa, pamant si soare, in 7 zile se strica. Pentru ca asa este normal!

Mi-a adus aminte citind despre tanarul de la Sibiu, ca acum vreo doua luni, nevasta-mea m-a batut la cap sa-i cumpar pepene galben. Am luat vreo doi de la supermarket, si mi-am adus aminte ca am dus un pepene in pivnita ca era mai racoare. Am coborat si am dat de pepenele turcesc si ce credeti : ARATA EXACT CA ATUNCI CAND L-AM CUMPARAT! De parca ieri a fost scos din pamant ; adica un pepene din asta a ajuns sa aiba termen de valabilitate mai mare decat al sardinelor thailandeze, adica cred ca peste 10 ani tot ca nou o sa arate.Cam asta mancam si o facem cu buna stiinta. Si ne miram apoi ca ajungem sa infundam spitalele, ca facem cancer....

Circa 75 % din fetele de pana la 30 de ani din Romania se confrunta cu probleme de infertilitate atunci cand isi propun sa faca copii ? Si ne miram de ce ? Pai daca pepenele turcesc, rosia olandeza si nectarina israeliana au termene de valabilitate de luni de zile !!??

Am vazut odata un reportaj despre cum se cresc rosiile in Olanda ....In niste hale uriase, unde nu exista lumina zilei, unde nu bate vantul, unde ele sunt plantate intr-un fel de nisip, si supuse radiatiilor de la niste neoane, si sunt udate cu apa in care se adauga tot felul de chimicale ....pai astea mai sunt rosii sau sunt bombe cancerigene ?

Si sa va mai spun ceva ; in urma cu vreo 6 ani ma ocupam de un proces in care un transportator rutier de marfa din Valcea se judeca cu un en-gross bucurestean pentru plata pretului transportului.Carausul adusese din Grecia cartofi intr-o masina frigorifica, insa a refuzat sa descarce marfa pana ce nu i se plateau banii in avans. A inceput procesul si judecatorul a dispus sechestru pe marfa din camion, iar carausul s-a suparat si a oprit instalatia de climatizare de la camion. Si a stat asa camionul in soare in luna iulie la 40 grade, timp de 12 zile !!! In sfarsit , toata lumea spunea ca o sa gaseasca zemuri si focar de infectie in camion, cand dupa cele 18 zile, s-a dispus expertizarea marfii de catre Judecator. Impreuna cu expertul judiciar , cu avocatul firmei care detinea depozitul en-gross, si cu patronul firmei de transport, am mers sa deschidem camionul....Ce credeti ? Cartofii nu aveau nici pe dracu desi au stat in caldura, fara aer, fara soare; erau cativa stricati insa in nici un caz nu erau asa cum ne asteptam noi, adica o zeama pestilentiala ! Concluzia a fost pusa de avocatul depozitului en-gross : " slava domnului ca grecii fac cartofii astia din pastile ca altfel nu mai gaseam nimic!"

...Chiar asa sa fie slava domnului ? pai noi mancam cartofii astia...

Fara comentarii.

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com "

11.08.2008
http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Atentie-la-pepenii-turcesti.-ca-mustesc-de-chimicale-4-1552.html

Fructe şi legume cancerigene


Cele mai frumoase marfuri din galantar sunt si cele mai otravitoare * In special cele care provin din Turcia, Olanda si Israel, acolo unde se practica agricultura intensiva
Romania importa legume si fructe produse prin mijloace dubioase ce pun in pericol chiar viata consumatorilor. Multe substante, introduse prin tehnologii moderne in aceste produse, provoaca diverse forme de cancer, tulburari hormonale si alte grave afectiuni organismului uman.
Tara noastra importa legume cosmetizate chimic, pentru a suplini lipsa productiei interne.
"Alimentatia moderna se confrunta cu o sumedenie de erori - ce constau in folosirea ingrasamintelor chimice, insecticidelor si erbicidelor, aditivilor in produse finite, a organismelor modificate genetic, zaharului, alimentelor rafinate, abuzului de carne si grasimi, a metodelor nenaturale de conservare -, toate acestea ducand, invitabil, la modificarea indicatorilor de sanatate si la influentarea negativa a patologiei ultimului secol", sustine dr. Pavel Chirila in cartea "Alimentatia echilibrata a omului sanatos", aparuta la Editura National. Legumele si fructele sunt o sursa inegalabila de minerale, de care organismul uman are mare nevoie. Plecand de la acest adevar, tehnologiile de cultivare s-au modernizat atat de mult, in scopul producerii unor recolte-record, incat multe alimente au devenit periculoase pentru sanatate, cu toate ca aspectul lor a fost perfectionat. Asa se face ca tara noastra importa la greu legume si fructe in special din Olanda, Turcia si Israel.
Frumoase fara gust

Suprafetele de teren olandeze, pe care se cultiva legume si fructe, sunt incomparabil mai reduse decat ale Romaniei. Cu toate acestea, noi importam de la ei, si nu invers. Ceea ce denota ca olandezii detin tehnologii superioare de cultivare si folosesc tratamente chimice care eficientizeaza productia. Daca in cazul altor produse alimentare, oamenii prefera sa le consume (desi cunosc faptul ca sunt pline de E-uri cancerigene), pentru ca au un aspect si un gust placut, in ceea ce priveste legumele din import situatia este putin diferita. Sunt frumoase ca aspect, insa gustul lasa de dorit, comparabil cu cele autohtone. La fel, legumele produse in Turcia sunt aspectuoase si aromate, insa nu si gustoase. Cum cea mai mare parte a teritoriului Turciei sufera cronic din cauza lipsei de apa, denota ca se folosesc din plin soiuri de legume rezistente si se utilizeaza la scara industriala tratamente chimice pentru eficientizarea productiei. Apoi, surplusul il exporta, indiferent de anotimp, in tari ce nu se descurca prea bine la acest segment al agriculturii. Dar, cel mai inexplicabil dintre toate este importul de legume din Israel, stiut fiind faptul ca relieful acestei tari este nisipos si stancos. Ca sa produca legume aromate si aspectuoase, israelienii au importat pamant si l-au pus in ladite. Asa au reusit sa produca astfel de alimente, ce n-au crescut niciodata in Tara Sfanta. Desigur, respectivul pamant este tratat chimic in permanenta, pentru a putea rodi.
Capsuni iradiate

Legumele si fructele sunt tratate chimic pentru a asigura o productie mare, pentru a rezista mai mult si a-si pastra aspectul de proaspat in galantare. De exmplu, Romania importa capsuni iradiate, al caror proces de coacere este stopat prin acest procedeu. Pietele noastre au fost penetrate de lubenite (pepeni verzi) injectate pentru grabirea coacerii. Acest procedeu a fost asimilat si de unii producatori care activeaza la noi. Riscul cancerigen pe care il presupune agricultura intensiva consta in utilizarea ingrasamintelor chimice, cu predilectie cele azotoase. Datorita gestionarii incorecte si abuzive a acestei tehnologii, plantele acumuleaza cantitati mari de azotati, ce se transforma in azotiti si apoi in nitrozamine - substante deosebit de cancerigene.
Rosii chimice

Gustul legumelor este conferit de prezenta sarurilor minerale intr-o proportie mai mare ori mai mica. In legumele din import, gratie cultivarii intensive, acestea contin si o mare cantitate de glucide, obtinuta prin cresterea plantelor la lumina artificiala. Pe de alta parte, cele mai multe legume importate nu sunt cultivate direct pe pamant, ca la noi, ci in ghivece ori ladite speciale, de unde si insuficienta sarurilor minerale, cu precadere in continutul tomatelor. Din cauza stimulentelor chimice ce nu caracterizeaza productia autohtona de legume si fructe, Romania reuseste sa obtina maximum 300 tone de rosii la hectar, in vreme ce productia din tarile occidentale atinge si la 600 tone/ha.
Pesticidele otravitoare

Cornelia Ionescu, consilier la Ministerul Agriculturii, sustine ca populatia ar trebui sa evite cumpararea rosiilor ce prezinta excrescente, deoarece coacerea acestora a fost stimulata in exces cu substante chimice. Din nefericire, controlul pesticidelor si al ingrasamintelor sintetice in cultivarea legumelor si fructelor in Romania este inexistent.
Multi cultivatori romani, pentru a combate daunatorii si a ajuta cresterea plantelor, folosesc pesticide, fara insa a respecta cantitatile si modul de administrare prescrise. Care pesticide ajung tot mai greu in Comunitatea Europeana - datorita noilor reglementari si a tendintei de asigurare a produselor ecologice - si tot mai usor la noi, deoarece producatorii sunt gata sa le vanda ieftin, numai sa scape de ele. Incepand cu anul 1991, Departamentul Agriculturii al SUA a monitorizat si testat alimente prelevate din Romania, pentru a determina nivelul reziduurilor si pesticidelor continute. Recent, s-a ajuns la concluzia ca nivelul acestor reziduuri depaseste limita de siguranta stabilita de EPA (Administratia pentru Protectia Mediului). Cele mai periculoase alimente la acest capitol au fost stabilite a fi merele (motiv din care s-a recomandat consumarea lor fara coaja), sucurile de mere, fructele conservate industrial si strugurii.
Atac la creier

Specialistii au ajuns la concluzia ca intre excesul folosirii pesticidelor si tulburarile de comportament (hiperactivitatea si autismul), inregistrate in special in randul copiilor si adolescentilor, exista o foarte stransa legatura. Totodata, expunerea la rezidiile pesticidelor are legatura cu dezvoltarea necorespunzatoare a creierului si a sistemului nervos.Aceste toxine sunt banuite a fi responsabile in aparitia diverselor forme de cancer si a unor grave tulburari hormonale. Dovleceii si castravetii tratati chimic contin niveluri ridicate de pesticide cancerigene. Chiar daca anumite substante au fost interzise in cultivarea acestor legume, otravurile au ramas in sol, noile productii fiind, de asemenea, contaminate. Alimentele din categoria legumelor si fructelor care contin cel mai ridicat nivel al rezidiilor de pesticide sunt considerate a fi: strugurii, spanacul, rosiile, piersicile, merele si perele, dovleceii de iarna, capsunile, bananele, mazarea, fasolea verde si broccoli. Pentru diminuarea riscurilor la care se expun, consumatorii trebuie sa inlature coaja acelor legume si fructe banuite a fi periculoase pentru sanatate, chiar daca in acest mod se pierd o multime de minerale si vitamine. Iar atunci cand procedeul recomandat nu este posibil, alimentele trebuie sa fie foarte bine spalate, inclusiv cu detergenti speciali produsi recent in Comunitatea Europeana.

Coaja e cea mai periculoasa

Dintre cele mai periculoase elemente chimice de sinteza, produse pe baza de pesticide, mentionam E 230 (difenil), E 231 (ortofenil) si E 233 (tiabendazol). Aceste pesticide, injectate in coaja fructelor, sunt utilizate pentru protejarea citricelor de mucegaiuri, boli, daunatori si pastrarea aspectului in timpul transportului si comercializarii. Ele provoaca alergii in urma atingerii fructelor si chiar hemoragii interne. Un sfat pe care ni-l dau specialistii este acela de a nu consuma coaja citricelor in diverse preparate - cum sunt prajiturile, coliva, torturile si alte dulciuri -, pentru a le aromatiza.
In UE nu se foloseste acest procedeu, motiv din care E 230, E 231 si E 233 nici n-au fost interzise.
Alte substante de sinteza periculoase folosite in cultivarea legumelor si fructelor sunt etilena si retardantii. Substanta organica numita etilena este un bioregulator vegetal ce modifica cresterea, nutritia si rezistenta organismelor, producand stimulari, inhibari sau modificari calitative ale cresterii si dezvoltarii plantelor. Ea stimuleaza coacerea fructelor carnoase, influenteaza procesul de imbatranire a plantelor si inhiba diviziunea celulara. Retardantii stopeaza sau incetinesc cresterea organelor vegetative, in special a tulpinilor si lastarilor laterali, stimuland inflorirea si fructificarea.



Când oamenii se joacă de-a Dumnezeu


Agricultura romaneasca sub amenintarea modificarilor genetice

E ca si cum m-as fi trezit in mijlocul unui film de actiune, la cinema. Firme de bio-tehnologie, sute de milioane de dolari in joc, politicieni implicati, experimente secrete, amenintari cu moartea, masini care se trezesc in trafic cu franele taiate. Dar eu nu mananc pop-corn pe ultimul rand al salii de cinema, si acesta nu este un film venit de la Hollywood. Toate astea se intampla in Romania. E de ajuns sa pronunti: Organisme Modificate Genetic (OMG) si te trezesti in mijlocul unui scenariu ce seamana cu un film de groaza.
Cand spunem Organisme Modificate Genetic (OMG) sau Transgenice, cel mai adesea ne gandim la rosiile fara gust, la legumele enorme si perfecte, dar fara miros, asezate frumos in rafturile supermarketurilor.
Dar nu acestea sunt OMG-urile! Rosiile "de plastic" sunt doar niste plante indesate cu pesticide, crescute fortat, cu exces de ingrasaminte chimice. Plantele modificate genetic sunt cu totul altceva.
Ceva mult mai periculos si mai grav, desi nu se deosebesc prin aspect de cele conventionale.
In aceste plante s-a adaugat o gena, nu de la o planta, ci de la un virus.
Aceasta se pare ca este ultima jucarie a Occidentului, care transforma ogoarele in cornuri ale abundentei si umple buzunarele firmelor de bio-tehnologie cu sute de milioane de dolari.
Dar sa va spunem povestea de la inceput...
Oameni si soareci
Profesorul Eric Seralini a venit la Bucuresti sa vorbeasca despre pericolul OMG.
El este unul dintre cercetatorii in biochimie cei mai avizati din lume. E un pic stangaci sau poate timid, atunci cand vorbeste publicului. Pana si vocea lui are o modestie fundamentala, insa argumentele sale cad ca o ghilotina: "Cercetarile facute pe anumite soiuri de porumb si de soia modificate genetic au scos la lumina lucruri grave: consumul lor aduce modificari ficatului, pancreasului, rinichilor. Sunt atinse, de asemenea, organele reproducatoare. Femei din America ce au muncit in ferme cu OMG au pierdut sarcina si altele au nascut prematur. Nu in ultimul rand, sunt atacate sistemul nervos, sistemul imunitar, se poate ajunge la diabet, cancer sau alte boli, ce sunt provocate, in general, de pesticide".
Seralini este profesor la Universitatea din Caen, Franta. De cand a facut aceste descoperiri, merge peste tot in lume, pentru a vorbi despre ele. Dar, desi studiile sale castiga tot mai multi adepti, alimentele modificate genetic continua sa se afle pe rafturile magazinelor.
De fapt, povestea OMG-urilor a inceput... in Vietnam.
Firma "Monsanto" a pus la dispozitia armatei un erbicid, care aruncat din avion distrugea orice fel de planta: Agent Orange.
In urma lui, terenul ramanea ca in palma. Cativa ani mai tarziu, a aparut soia modificata genetic (soia MG) si "agent orange" a devenit erbicidul Roundop. Pe un camp cu soia MG, in urma erbicidarii cu Roundop, dispar toate buruienile, dar soia MG ramane. Simplu si eficient. Ca sa obtina insa o asemenea rezistenta, soia si porumbul au fost modificate genetic. In urma testarii, astfel de inventii au fost aprobate in America.
Apoi au fost aprobate si in UE, prin presiunile Organizatiei Mondiale a Comertului.
Profesorul Seralini isi drege un pic vocea si isi spune mai departe povestea: "Am vrut sa vad testele companiei "Monsanto". Am vrut sa vad pe ce baza stiintifica a aprobat Franta aceste plante. Am cerut testele. Mi s-a spus ca ei nu sunt autorizati sa le dea. Le-am cerut Uniunii Europene si ei mi-au spus ca testele sunt depuse in Germania, dar ele sunt secret confidential. Asa ca am mers in Germania si, impreuna cu Greenpeace, am cerut si acolo testele. Am fost refuzati. Am dat in judecata compania "Monsanto", pentru ca nu vrea sa dea publicitatii informatii de interes public. Dupa un proces de doi ani, am castigat, si "Monsanto" ne-a dat testele. Descoperirile ne-au speriat: crestere in greutate, marire a ficatului, probleme renale si perturbatii urinare, grasimi in sange mai mari cu pana la 40%, zahar crescut cu 10% si altele. In plus, testele durasera doar trei luni si jumatate. In mod normal, ele ar trebui facute pe durata de viata a unui soarece, doi ani si jumatate, care echivaleaza cu 70-80 de ani pentru om. Vedeti, e o problema destul de tehnica... Dar nu poti aproba hrana a milioane de oameni pe niste teste care au durat doar trei luni si care sunt discutabile."
Profesorului Seralini i s-au alaturat cercetatori din intreaga lume. Unii au venit cu noi rezultate ce puneau in discutie OMG. In ciuda acestei solidaritati si a rezultatelor clare, nici in America si nici in UE, OMG nu au fost oprite. Totusi, doua tari - Austria si Ungaria - au interzis porumbul MON810 si MON863 pe teritoriul lor. Franta, Germania si alte cateva tari se pregatesc sa faca acelasi lucru.
Experimente secrete
Sunt undeva, in marginea orasului Bistrita. Mai exact, pe dealurile din afara orasului, unde se afla "Statia de Cercetare Bistrita". Livezile se intind pana la primele blocuri ale orasului. Este una dintre cele aproximativ 20 de statii infiintate pe vremea lui Ceausescu, pentru dezvoltarea agricola, raspandite cam peste tot in tara. Zona Bistritei este recunoscuta ca fiind zona originara a prunilor din Europa, locul cu cea mai mare diversitate a acestui soi. Cladirea Statiei de cercetare pare parasita. Se vede ca nu s-au mai facut renovari de ani buni. Pe holurile intunecoase si prafuite ale institutiei, ajung intr-un birou pe usa caruia scrie "Director".
"Epopeea porumbului romanesc risca sa devina o drama
Domnul director nu este aici. Si nici seful departamentului de cercetare", imi spune secretara.
Fac o plimbare prin livada uriasa a Statiei. Sute, mii de randuri de pomi care poarta etichete cu numere. Aici, undeva, au fost descoperiti, in 2006, 120 de pruni modificati genetic. Chiar aici, in inima locului cu cele mai diverse soiuri de pruni din tara. Nimeni nu a stiut de ei, desi erau plantati de 10 ani. Nimeni, in afara de cercetatorii romani si francezi care au pus la cale acest experiment nefast.
Totul s-a facut... pe lipsa unei legi care sa interzica experimente de acest fel. "Vid legislativ", s-a spus atunci cand a fost facuta descoperirea de catre cei de la Greenpeace, si nimeni nu a fost tras la raspundere. Si poate nu s-ar fi aflat niciodata despre ea, daca unul dintre cercetatori nu ar fi avut constiinta atat de incarcata, incat sa dea totul in vileag. Acum se pare ca o noua cerere de aprobare a unei culturi de pruni modificati genetic sta pe masa ministrului mediului...Prunii de la Bistrita au fost unul dintre primele experimente secrete cu OMG din Romania. Pericolul? Timp de zece ani, albinele au dus din pom in pom polenul prunilor modificati genetic. Vantul la fel. Exista pomi contaminati? Cine poate sti asa ceva? Albinele au facut miere cu acelasi polen. Nici in acest caz nu se poate evalua situatia.
Nici la Targul Secuiesc nu exista o evaluare clara a altui experiment: cartofi modificati genetic. Nu se stie unde si cat s-a plantat, sau daca au fost luate masuri de siguranta, pentru a nu se contamina si alte culturi. Despre acest gen de experimente se stiu putine lucruri si, in general, opinia publica din Romania afla prea tarziu sau deloc. Insa cea mai mare problema a Romaniei, in ceea ce priveste OMG, este cultura de soia si cea de porumb.
Jonglerii cu legea si frauda din banii europeni
Timp de peste 10 ani, in Romania s-a cultivat soia modificata genetic. Aproape toata soia din Romania era contaminata. Este unul dintre motivele pentru care, odata interzisa, incepand cu ianuarie 2007, agricultorilor le-a fost destul de greu sa gaseasca seminte conventionale, adica obisnuite. Unii nu au gasit si au pus, in mod ilegal, tot soia transgenica.
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel din satul Batar, de langa Oradea: peste 250 de hectare au fost insamantate cu soia transgenica. Primarul din Batar, domnul Gheorghe Bondar, m-a primit bucuros ca poate explica situatia presei: "Pentru noi a fost o nenorocire, cand am auzit ca tocmai in satul nostru s-a intamplat asa ceva. Noi avem aici multi fermieri care fac bani buni din agricultura ecologica. Ne mandrim cu asta si consideram ca asta este agricultura viitorului. Garda de Mediu a venit si a descoperit intamplator acea cultura ilegala de soia. Era un fermier italian. Pusese 300 de hectare de soia conventionala si aproape inca pe atat modificata genetic. Daca Garda de Mediu nu observa diferenta, cu siguranta ca acea soia ajungea in farfuriile oamenilor ca o soia normala", imi spune primarul si ma duce sa imi arate productia proprie de soia si de grau ecologic, aflate la mare cautare in Vest.
Dan Craioveanu - Cluj

In ianuarie 2007, pentru ca am intrat in Uniunea Europeana, unde culturile modificate genetic nu au fost niciodata aprobate, in consecinta si culturile de soia modificata genetic ar fi trebuit interzise.
Dar n-a fost asa, ele au fost aprobate la noi. Se stia ca sunt discutii legate de siguranta cultivarii si consumului de soia MG, si totusi, ea a fost aprobata. "Cine a aprobat?", l-am intrebat pe Dan Craioveanu, unul dintre cei mai cunoscuti luptatori ecologisti de la Cluj. "Ministrii de-atunci. Astazi nu mai poate fi nimeni tras la raspundere. Atunci era legal, acum e ilegal. Problema legalitatii plantelor modificate genetic in 1998, anul cand au fost introduse primele plante transgenice la noi in tara, este una subtila si perversa. In momentul acela, nu aveam de fapt o legislatie pentru asemenea plante, ci le-am introdus in camp, ca pe niste culturi conventionale, fara sa tinem cont de nici o norma de securitate. Ceea ce s-a intamplat atunci, si in toti anii in care s-a continuat cultivarea de soia MG, nu poate fi reparat prin declaratii oficiale pe hartie."
Ne-am intalnit intr-o cafenea din Cluj. El e tanar si, in ciuda tuturor "aberatiilor de sistem", si-a pastrat entuziasmul. Cu o cafea in fata si cu lumea roind in jurul nostru, isi deschide laptopul si imi arata harti, documente si comunicate de ultima ora.
"Anul asta, in aprilie, comisia europeana a efectuat o vizita in Romania pentru a verifica diferite aspecte legate de OMG. Ei au facut un raport in care spun ca in Romania au gasit 227 de fermieri care au cultivat ilegal soia MG pe o suprafata de 8126 ha. Acesti producatori ilegali au fost anuntati la Garda de Mediu. Noi am cerut informatii in legatura cu ei, dar raspunsul autoritatilor lasa de dorit. Nu avem cunostinta despre masurile luate de autoritati in privinta acestor culturi ilegale. In mod normal, trebuiau distruse si aplicate amenzi celor responsabili. Speram ca lucrurile s-au intamplat asa, in ciuda lipsei de transparenta de care dau dovada autoritatile."
Din aceste date mai reiese insa ceva. Conform legislatiei europene, doar cei ce cultiva plante conventionale primesc subventii din partea UE. Dar controleaza cineva, in Romania, daca printre culturile conventionale nu se introduc, fraudulos, si culturi OMG? Nu numai ca lucrul acesta ar fi ilegal, dar el inseamna si frauda de fonduri europene. Deci, avem de-a face, numai pe anul 2007, cu o frauda din fonduri europene, pe o suprafata de peste 8000 de hectare. Si cu toate astea, raspunsurile intarzie sa apara.
Amenintari cu moartea
Gabriel Paun este liderul echipei "Greenpeace" Romania. Este cel mai inversunat ecologist si, datorita interventiilor si manifestatiilor sale, opinia publica a fost informata despre problema OMG.Gabriel Paun pe terenTuns scurt si cu un zambet retinut, ma asteapta la una dintre cafenelele bucurestene, din Piata Dorobanti.
Il stiam de la televizor, de la zecile de manifestatii ale Greenpeace-ului. "Eu nu sunt in mod fundamental impotriva tehnologiei. Sunt de acord ca biotehnologia poate ajuta oamenii, dar in cazul OMG, nu este o certitudine. Ba dimpotriva, avem o multime de date stiintifice care ne spun ca sunt un real pericol pentru populatie si pentru mediu. Atunci, de ce sa le folosim? Doar pentru ca unii au interese financiare enorme in aceasta problema?"Gabriel face munca asta de cativa ani buni. Merge prin toata tara sa ia probe din culturi, sta de vorba cu fermierii, face teste in Austria, mobilizeaza voluntarii ecologisti si cere raspunsuri clare autoritatilor. Din cauza asta, a primit amenintari cu moartea. Unele la telefon, altele in direct, la emisiuni televizate. Intr-o zi, a luat-o pe mama sa in masina si a plecat prin oras. In plin trafic, si-a dat seama ca franele nu mai tin. A reusit sa evite o tragedie in ultimul moment. Soferii din spate il claxonau de ceva vreme, fara ca el sa isi dea seama de ce. Odata oprita masina, a coborat si a vazut ca pierde si benzina pe undeva. "Am pierdut 20 de litri de benzina. Am chemat o echipa tehnica si au verificat masina. Au gasit aerisirea de la frane desfacuta si filtrul de benzina scos de la locul lui, cat sa las o dara de combustibil in urma mea. Ce s-ar fi intamplat daca treceam peste o tigara aprinsa?". Daca se ajunge la asemenea interventii, inseamna ca interesele sunt mari. Foarte mari. Gabriel zambeste, totusi. E foarte bucuros de rezultatele ultimei campanii, cea dusa in supermarketuri. "E incredibil! Intr-un an de zile, "Cora" si "Carrefour" au trecut pe verde, adica in magazinele lor nu se mai gasesc produse cu OMG. "Mega Image" si "Auchan" au trecut de la cod rosu la cod portocaliu si in curand vor fi pe verde. In plus, 46 de organizatii si producatori au semnat o petitie impotriva OMG in Romania. De fapt, magazinele au inteles ceea ce politicienii par sa nu inteleaga: aproape 70% din populatia Romaniei, conform sondajului nostru, nu doreste OMG."
"Nu ne-am vazut, nu te cunosc"
Cand realizezi o ancheta despre modificarile genetice, trebuie sa urmezi reteta scandalului Watergate: "Folow the money", "Urmareste banii", si raspunsurile vin de la sine.
Dar ai nevoie de cineva care sa iti spuna in ce directie sa urmaresti banii. Asa am ajuns la "Explicator". M-a primit intr-o camaruta. Am lasat telefoanele pe hol: "E mai sigur asa", mi-a spus sec.
Ne-am asezat la masa si el a inceput cu o scurta introducere: "Nu ne-am vazut niciodata, nu te cunosc, numele meu nu vreau sa apara nicaieri. Am familie si copii si nu vreau sa am nimic de-a face cu asta". Apoi mi-a spus ceea ce considera ca trebuie sa imi spuna: "Presupunem ca o planta are un milion de gene. Sa zicem porumbul, sau orezul. Daca eu reusesc sa ii adaug o gena de la un animal sau de la o bacterie, acel porumb va purta numele meu si nu va mai fi un simplu porumb. Eu imi brevetez aceasta inventie si imi apartine cu acte in regula. Oricine de pe planeta asta care vrea sa foloseasca acel soi va fi obligat sa imi plateasca mie. Acest soi de porumb sau de orez are avantaje: e mai frumos, e mai ieftin, poate creste mai mult la hectar, il erbicidez o singura data si pretul sau scade. Eu imi vand marfa, ceilalti producatori nu. Dupa cativa ani, ceilalti producatori nu vor mai face fata concurentei mele si vor cumpara si ei samanta mea, ieftina si buna. Vor renunta la ceea ce cultivau ei. In felul asta, dispar soiurile conventionale si toti vor cumpara numai soiul meu. Cand toti vor cumpara de la mine seminte, nu numai ca ma aflu in situatie de monopol, dar nimeni nu mai are seminte conventionale, nimeni nu mai are alternativa si atunci eu pot dubla sau tripla pretul. Asta e o solutie. Alta solutie este sa nu maresc pretul, dar sa primesc avantaje politice sau militare sau de care vreau eu. Batalia OMG este batalia pentru monopolul pe mancare. Pe soia, porumb, orez - cele mai consumate alimente din lume. Toate firmele de biotehnologie care vand seminte sunt americane. Restul... se intelege de la sine. Aici nu e vorba de vreo teza conspirationista. Sunt mecanismele simple ale comertului. Cerere si oferta, nimic altceva. Deci, cine vinde semintele are un interes direct si enorm. Acum: cine le cumpara? Populatia nu le vrea, magazinele nu le vor, taranii obisnuiti nu au bani pentru asa ceva. Raman marii fermieri. Agricultorii mari, cu zeci de mii de hectare. Acolo se simte diferenta de bani, daca erbicidezi doar o data sau de doua ori. In Insula mare a Brailei, in Moldova, in sud. Cand sunt pe cale sa se interzica OMG, si asta iti aduce o paguba de cateva milioane de euro, ce faci? Poate preferi sa pierzi mai putin si sa se voteze alta lege in Parlament."
Am stat de vorba cateva ore. Cateodata, imi facea scheme, imi desena cum merge cercul intereselor. Nu este inversunat, nu este nici resemnat. Stie ca lucrurile stau intr-un fel si fortele care le-au aranjat sunt mari si stabile: ei fac regulile jocului.Incep sa inteleg curajul nebun al celor de la Greenpeace, al unuia ca Gabriel Paun sau Dan Craioveanu, care merg inainte, cu toate amenintarile si toate piedicile. Chiar daca in Romania oamenii ar fi convinsi sa nu mai consume produse cu MG, problema ar fi rezolvata doar pe jumatate. Pentru ca nu toata productia de OMG ajunge in consumul direct. Porumbul sau soia sunt transformate in furaje. Cu ele sunt hranite vacile, porcii, puii pe care apoi ii mancam noi. Nimeni nu stie daca e bun sau nu laptele unei vaci hranite cu OMG. Sau ce efecte va avea asupra noastra daca il consumam zece ani. De multe ori, producatorii de OMG spun ca nimeni nu a patit nimic pana acum. Dar nimeni nu pateste nimic daca fumeaza o tigara sau un pachet. Problema este atunci cand fumezi 10-20 de ani. Si nimeni nu stie care sunt efectele OMG asupra omului pe termen lung. Apoi, mai este o problema foarte importanta: mediul.
Natura sub asediu
Profesorul Aurel Maxim ma primeste in mansarda Universitatii de Stiinte Agricole. Este unul dintre cei mai cunoscuti ecologisti de la Cluj si am ajuns la el in urma numeroaselor recomandari.Aurel Maxim"Trebuie sa va spun ca am participat cativa ani in proiectul prunilor transgenici de la Bistrita. Va surprinde, nu? Da, eu sunt un reconvertit. Pur si simplu, mi-am dat seama intr-o zi ca nu este bine ceea ce se intampla acolo. Din aparator al OMG am devenit profesor de ecologie", spune dus pe ganduri. Il rog sa imi vorbeasca despre impactul OMG-urilor asupra mediului. "Cred ca cel mai important lucru care trebuie spus despre impactul lor asupra mediului este urmatorul: reprezinta o poluare. Dar nu este o poluare obisnuita. De exemplu, benzina dintr-o conducta se scurge in mare sau in pamant. In 10, 20, 30 de ani, locul se curata, natura lupta si isi revine. In cazul OMG, lucrurile nu stau asa. Dimpotriva: daca o albina a dus polenul si a contaminat un alt pom sau o alta planta cu polen de la un OMG, in fiecare an acel nou pom contaminat va transmite mai departe. Cu fiecare an, aceasta poluare nu numai ca nu dispare, dar se poate imprastia in toata natura. Efectele sunt absolut incontrolabile. Nu stim ce efect va avea asupra fluturilor, gazelor, animalelor sau oamenilor care vor consuma intamplator sau nu acea planta. De aceea, exista o lege europeana, numita "legea precautiei", care spune clar: nu se pot cultiva plante al caror control nu este detinut total. Nu se poate porni asa ceva decat daca exista mijloacele tehnice de a opri acel ceva. Si ma indoiesc ca exista metode sa opresti natura in intregul ei."In afara acestui pericol, sa zicem general, mai exista si altele, punctuale. De exemplu, porumbul MON810. El a fost facut sa absoarba si sa produca insecticid. Este, asa cum spunea profesorul Seralini, "un burete pentru insecticid, in porumbul respectiv acesta regasindu-se in concentratie de pana la o mie de ori mai mare". Pe de o parte, asta dauneaza grav solului: in fiecare an ramane in pamant o radacina imbibata cu insecticid. Insecticidul poate trece in panza freatica si de acolo in rauri. In plus, noi cercetari au demonstrat ca acelasi tip de porumb combate si alte vietati decat cele vizate. Anumiti fluturi mor fara ca ei sa fi fost vizati de la inceput. Si daca anumite insecte mor, riscul este sa se creeze un gol in lantul trofic: daca fluturele moare va muri si pasarea care se hranea cu el, daca pasarea moare dispare si animalul care se hranea cu acea pasare si asa mai departe, cu niste consecinte pe care nimeni nu le poate estima. L-am intrebat pe prof. Aurel Maxim "Cum de a aprobat Ministerul Mediului culturile de OMG in Romania?". "Cel mai bine este sa mergeti si sa-i intrebati pe ei", mi-a zambit trist profesorul. Ceea ce am si facut.
Dictatul de la Bruxelles
Ministerul Mediului se afla in fata Casei Poporului, intr-una din cladirile cu care incepe fostul Bulevard Victoria Socialismului. Trei secretare stau la un birou lung, exact langa usa ministrului. E un soi de cartier general aici, unde vestile se intretaie, se centralizeaza, se filtreaza. Faxurile, telefoanele si calculatoarele zbarnaie incontinuu. In sfarsit, mi se face semn sa intru. In urma mea, se inchide usa capitonata si toata zumzaiala de afara dispare.
- Domnule ministru, cum explicati faptul ca soia MG a fost mai intai aprobata in Romania, deci recomandata consumului, si apoi interzisa? Se fac experimente pe romani?
Attila Korody:
- Deocamdata, in Romania e interzisa doar cultivarea soiei MG, nu si consumul. Inainte, nu erau interzise nici consumul si nici cultivarea. Aplicand standardele europene, Romania a oprit cultivarea de soia MG. In consum, soia MG exista in toata Europa.
- In Franta, Germania, Ungaria s-a pus un moratoriu pe porumbul modificat genetic...
- Si noi am inceput proceduri, atat prin discutii cu ONG-uri, cat si cu producatori, institute de cercetare. Dorim sa obtinem un ragaz pentru a defini politicile interne si pentru a avea destule date clare, care sa ne dea garantii asupra sigurantei cultivarii acestuia, mai ales asupra protectiei mediului. De aceea se vor comanda studii care vor fi gata la inceputul anului viitor.
- Verificati la minister testele?
- Din pacate, Ministerul Mediului nu are calitatea de a interzice singur aceste OMG-uri. Are calitatea de a face studii pe impactul asupra mediului si nici macar, din pacate, pe impactul asupra populatiei.
- Practic, aprobarea porumbului modificat genetic in Romania s-a facut pe baza unei recomandari date de UE?
- Exact.
- Pur si simplu, lucrurile astea sunt dictate de la Bruxelles?
- Da, au fost dictate de la Bruxelles.
- Cine va fi responsabil de contaminare, daca ea se va intampla? UE?
- La noi, nu prea exista la ora actuala un institut de cercetare care sa fie neutru pe problema OMG. In Romania, nu exista capacitatea de a organiza o dezbatere tehnica pe acest subiect. Majoritatea sunt pentru...
- Au existat presiuni din partea Ambasadei SUA?
- Ambasadorul SUA mi-a facut o vizita saptamana trecuta. Una dintre teme a fost sa sprijine utilizarea acestor produse. Punctul meu de vedere a fost: precautie. Inca nu suntem pregatiti sa acceptam pe scara larga aceste culturi.
Bunicul savant
La cativa kilometri de Bucuresti, pe Autostrada Soarelui, se afla "Statia de Cercetare Fundulea".
Ion Toncea Un vechi centru de cercetare facut de Ceausescu, un pic diferit de celelalte din tara: a refuzat sa mai cultive seminte modificate genetic pentru marile companii.
Directorul Toncea imi explica de ce a luat aceasta decizie: "Era cumva impotriva principiilor noastre. Noi de zeci de ani amelioram soiuri in mod traditional. Am considerat ca este o greseala sa mai cultivam semintele lor si ca este impotriva constiintei noastre. Ne-am indreptat spre ecologie si spre produse ecologice si cred ca am facut bine. Poate nu avem banii lor sa investim in imagine, dar lucram curat si suntem un reper in agricultura".
Imi dau seama ca, in mod bizar, desi semintele de la Fundulea se vand foarte bine in Canada, Franta, Turcia sau Bulgaria, in Romania cercetatorii de acolo sunt marginalizati si nu au la fel de multi lobby-sti ca pentru OMG. Politicienii romani nu numai ca nu promoveaza produse autohtone ecologice de calitatea celor pe care le-ar gasi aici, dar nici macar nu se intereseaza de nevoile cercetatorilor.
Domnul Toncea il invita la discutie pe unul dintre colegii sai, domnul Ion Antohe. Privire senina, surtuc modest, de sub care se vede insa gulerul alb al camasii. Un bunic bland, asta este domnul Antohe la prima vedere. Cand incepe sa vorbeasca, iti dai imediat seama ca ai in fata un savant.
Vorbeste rar si cu o demnitate la fel de puternica precum simplitatea infatisarii sale. "Problema este ca ei incearca sa interfereze gene de la alte regnuri la regnul vegetal. Nici un om de stiinta cu scaun la cap nu isi asuma raspunderea pentru asemenea risc. E greu sa prevezi ce se va intampla. Cand incrucisezi vegetal cu vegetal e mai simplu, pentru ca natura stie ce are de facut. Si noi modificam structura genetica, dar fara sa fortam natura. Am lucrat curat, peste 30 de ani, si am gasit solutia. Am reusit sa obtinem pe cale naturala un porumb cu aceleasi caracteristici pe care le are cel modificat genetic", imi spune domnul Antohe.
O descoperire geniala, undeva in praful Baraganului, pe care acest savant mi-o spune pe cel mai obisnuit ton. Directorul Toncea ma invita sa vad "sala de expozitie". Aici sunt expuse toate soiurile obtinute de Statiunea Fundulea. Unele au productii record. Porumb, grau, soia. Nu pot sa nu ma gandesc ca un astfel de soi, obtinut prin metode conventionale, trebuie sa astepte aproximativ doi ani doar in Romania, ca sa fie aprobat, in timp ce OMG au fost acceptate in intreaga lume, dupa trei luni de teste.
Epilog
Ajung acasa. In timp ce imi torn lapte in cana, ma gandesc la ce a mancat vaca inainte sa dea laptele. Apoi ma gandesc la laptele aproape galben pe care il beam la bunicii mei, in copilarie. Astazi nu e sigur ce mananc.
Cine stie ce alergie sau boala se afla in cana cu lapte? O las deoparte.
Imi vine in minte Explicatorul, cu fraza pe care mi-a spus-o la despartire: "Indiferent ce argumente ar avea companiile de biotehnologie, un lucru e sigur: oamenilor nu le este permis sa se joace de-a Dumnezeu".Catalin Manole

Otrava noastră cea de toate zilele - Aditivii alimentari

Interviu cu dr. Maria Chirila.
"Vinovatii se afla "sus" si ar trebui trasi la raspundere".

"O crima la nivel international"

- Aditivii alimentari ocupa un loc de frunte pe lista neagra a dusmanilor sanatatii. Ce ar trebui sa stim despre ei?
- Prezenta aditivilor in alimentele de pe pietele romanesti reprezinta o adevarata crima la nivel national si ar trebui sa reactioneze toti cei care isi dau seama de asta, pana cand nu este prea tarziu. Sa luam de exemplu painea, despre care revista dumneavoastra a scris de curand. Se stie ca folosirea fainii albe, care prin procesul de macinare a graului isi pierde toate substantele nutritive, duce la o saracire a painii in vitamine, minerale si fibre. Dar asta este nimic pe langa aditivii folositi la prepararea ei.
Sa luam numai cativa din asa-numitii "afanatori", substante sau combinatii de substante care elibereaza gaze ce contribuie la cresterea volumului aluatului:
E-327 (lactatul de calciu) - poate provoca dereglari gastrointestinale, in special la copii;
E-341(fosfat dicalcic), sare minerala intalnita in roci si oase, produce tulburari digestive;
E-554 (aluminosilicat de sodiu), provoaca dismorfisme placentare in timpul sarcinii;
E-541 (fosfat de aluminiu si sodiu bazic si acid) este interzis in unele tari, dar este admis in Romania;
E 110 (galben sunset Fcf) se foloseste in panificatie si patiserie, la prepararea inghetatelor etc. si provoaca urticarie, tumori renale, indigestii, anorexie; s-a dovedit cancerigen in unele experiente pe animale; este interzis in unele tari, dar permis, din nefericire, in Romania;
E 432 (polisorbat 20) este folosit in produse finite de patiserie; interzis in unele tari, admis in Romania;
E 282 (propionat de calciu), folosit in panificatie si patiserie; provoaca eruptii cutanate si migrene.
- In calitatea dvs. de medic, va confruntati cu aceste simptome in mod direct. Puteti confirma nocivitatea aditivilor?
- Painea alba aditivata creste incidenta cancerului de tub digestiv (in special colon si rect), provoaca un dezechilibru plastic/energetic, adica induce o saracire in substante plastice (minerale, fosfolipide, aminoacizi, fibre) si creste aportul de calorii prin continutul excesiv in amidon. Persoanele care consuma paine alba sufera des de constipatie, dismicrobisme intestinale, au colonul iritabil si fac adesea colite de fermentatie. Painea alba este un factor care favorizeaza agravarea diabetului zaharat si creste incidenta alergiilor de origine alimentara prin aditivii pe care ii contine.
"Orice suplimentare cu fier induce periculos cresterea incidentei cancerelor"
- Recent, Guvernul Romaniei a obligat procesatorii din panificatie sa adauge fier in paine. Cum comentati?
Dr. Maria Chirila- Avem aici inca un adevarat atentat la sanatatea publica. Numeroase studii publicate in tratatele clasice si in revistele de specialitate (accesibile inclusiv pe internet) demonstreaza efectele periculoase ale acestei practici. Este o iluzie sa-si inchipuie cineva ca o alimentatie gresita (saracacioasa), specifica majoritatii populatiei noastre, se poate rezolva doar adaugand fier in paine. Pe de alta parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca fierul este un substrat nutritiv pentru celula neoplazica (canceroasa), deci orice suplimentare cu fier induce periculos cresterea incidentei cancerelor printre consumatori. Boala Alzheimer este corelata cu cresterea fierului in sange. O serie de boli se agraveaza: hemocromatoza, anemiile hemolitice, hemofiliile, retinopatiile, insuficienta cardiaca.
"Sarea iodata - un fel de experiment de tip Auschwitz"
- Sa mai alegem un aliment compromis de pe raftul camarii: sarea, un alt exemplu de folosire irationala a aditivilor alimentari...
- Da, mai ales sarea alba extrafina, iodata pe deasupra, tot in urma unei hotarari de guvern. Sarea din bucatele noastre zilnice. Pentru o scurta informare, sarea este tratata cu urmatorii aditivi:
E 535, adica ferocianura de sodiu, ca antiagregant;
E536, ferocianura de potasiu, un aditiv interzis in Anglia, dar admis in Romania.
Sarea astfel aditivata contine de 30 de ori mai putin magneziu decat sarea integrala. Pe de alta parte, sarea extrafina este mai bogata in sodiu, exact elementul implicat in decompensarea insuficientei cardiace. Consecintele folosirii sarii extrafine sunt dramatice: cresterea incidentei bolii cardiace ischemice, datorita deficientei de magneziu; accelerarea proceselor de ateroscleroza si decompensari ale insuficientei cardiace prin aportul de sodiu; toxicitatea indusa de ferocianura de sodiu sau potasiu. In acest timp, iodarea universala a sarii determina efecte adverse grave: hipertiroidie indusa in populatia cu functie normala; agravarea unei hipertiroidii preexistente; cresterea ratei cancerului tiroidian; cresterea volumului glandei tiroide. afectarea vederii prin toxicitate directa asupra tiroidei; cresterea incidentei bolilor alergice (inclusiv a socului anafilactic la iod - boala cu un procent inalt de mortalitate); hipotiroidie fetala, indusa in viata intrauterina la femeile care consuma sare iodata.
Merita mentionat si faptul ca iodarea universala a sarii nu se justifica, deoarece numarul de hipotiroidii este mic in Romania (cifrele oficiale oscileaza in jurul valorii de 12.000 cazuri).
Consider, deci, ca a acorda intregii populatii a tarii numai un singur sortiment de sare - iodata - este un fel de experiment de tip Auschwitz.
La fel si in situatia zaharului rafinat, care este cancerigen si, dupa ultimele cercetari, este vinovat de afectiunile articulare.
"Guma de mestecat - boli alergice si retard intelectual"
- Ce se intampla cu produsele destinate copiilor?
- Toate dulciurile au aditivi nerecomandati copiilor, folositi ca indulcitori sau coloranti. Sa luam ca exemplu guma de mestecat - un produs de succes, printre tineri mai ales.
Guma de mestecat este un "aliment" aproape in intregime artificial; numai guma (care de fapt nu se consuma), provine din cauciuc natural, in rest, toate ingredientele (in numar de 11-15) sunt de sinteza.
Iata-le:
E 951 (aspartam) - este considerat de majoritatea cercetatorilor unul din cele mai toxice E-uri. Este interzis in unele tari, este admis in Romania. "Department of Health and Human Services" raporteaza, in 1994, circa 70 de simptome diferite provocate de aspartam (indulcitor): migrene, spasme musculare, eruptii cutanate, tahicardie, lentoare psihica, insomnie, scaderea memoriei etc.
E 954 (zaharina) - a fost fabricata pornindu-se de la toluen; numeroase studii pe animale demonstreaza efectul cancerigen al acesteia;
E 210 (acid benzoic) - provoaca hiperactivitate la copii, crize de astm bronsic, alergii.E 133 (albastru de briliant) - provoaca puternice reactii alergice. Folosirea in exces a gumei de mestecat stimuleaza secretiile digestive (creste aciditatea, activitatea clorohidropeptica) si daca acestea nu sunt tamponate de alimente, se ajunge la gastrite hiperacide si ulcer.
De asemenea, E-urile din guma cresc incidenta bolilor alergice, a tumorilor cerebrale, chiar a retardului intelectual. Sunt de acord cu guma naturala de mestecat, asa cum o folosesc chinezii si alte popoare orientale, o guma bogata in uleiuri esentiale de eucalipt, care are efect dezinfectant asupra cavitatii bucale, dar nu cu guma comercializata la noi.
"Cea mai grava situatie in cazul copiilor o reprezinta laptele praf"
Dar cea mai grava situatie, in cazul copiilor, este aceea a laptelui praf. Transformarea laptelui integral, natural, in lapte praf, duce la o saracire masiva in principii nutritive.
De aceea, producatorii de lapte praf incearca sa-l "reimbogateasca", inclusiv cu aditivi:
E 555 (silicat de aluminiu si potasiu) - studiile il implica in declansarea si agravarea bolii Alzheimer; este admis in Romania, interzis in alte tari; sulfat de cupru (piatra vanata cu care se stropeste vita de vie). Sunt mii de cazuri de copii bolnavi care umbla de la un spital la altul, cu boli alergice grave, de la simple alergii cutanate, pana la Edemul Quinque sau chiar soc anafilactic.
S-a dovedit ca, de fapt, copiii nu mai fac alergii la un anume aliment, ci la substantele chimice cu care este "imbogatit" alimentul respectiv, adica la substantele chimice de sinteza din alimente.
"Codul nostru genetic are inregistrate doar alimentele naturale"- Situatia descrisa de dumneavoastra pare dramatica.
Ce ne ramane de facut?
- Oamenii trebuie sa stie ca organismul nostru functioneaza ca un computer perfect si ca avem in memoria lui codul genetic cu care ne-am nascut, cu care ne-a lasat Dumnezeu. Acest cod genetic are inregistrate doar alimentele naturale. El recunoaste, de exemplu, sucul de lamaie si vitamina C, dar nu accepta vitamina C de sinteza, artificiala, cu care sunt imbogatite asa-numitele sucuri racoritoare. Din observatiile mele, peste 200 de substante chimice straine codului nostru genetic intra zilnic in corpul nostru. Este foarte periculos sa aduc in organism nucleotide straine corpului meu (vitaminele de sinteza - B6, Pp, A, calciul, sulfatul de cupru, iodura de potasiu, acidul folic si altele) pentru ca asa declansez anticorpi, antinuclei, anticelule si apar bolile imune, autoimune si cancerele.
Solutia este intoarcerea la natura, la hrana naturala, neimbogatita chimic.
"Cel mai criminal aliment este carnea de pasare"
- Este foarte greu, mai ales pentru oraseni, sa manance numai alimente naturale. Dati-ne totusi cateva sfaturi pentru o dieta echilibrata, mai putin nociva.
Ce sa mancam?
- In primul rand, trebuie scoase din alimentatie toate aceste alimente-otravuri de care am vorbit, apoi facuta o selectie foarte severa a alimentelor bune. Cel mai criminal aliment este carnea de pasare, atat de recomandata in toate dietele. Si asta, pentru ca in fermele noastre, pasarile sunt hranite cu concentrate, proteine degradate, antibiotice si hormoni. (Nu intra in aceasta categorie pasarile crescute cu graunte de cereale.) Este foarte bun pestele proaspat, pestele salbatic, nu acela din crescatorii si nu congelat. Este foarte buna carnea de berbecut si carnea de vita, cu observatia sa fie vita crescuta la noi, in Romania, nu importata. Cea mai buna paine este aceea facuta in casa, cu faina de la tarani, care n-a fost "imbogatita" cu cancerigenul fier si cu alti aditivi si afanatori.
In loc de ardei, rosii, castraveti de sera, toate periculoase pentru ca sunt tratate chimic, avem mai ales acum, primavara, leurda, untisorul, stevia, urzicile si papadia, care nu numai ca ne hranesc, dar ne si curata corpul de toxine. Branzeturile si lactatele trebuie cumparate de la tarani sau de la producatori ecologici care hranesc natural animalele, nu cu concentrate. Atentie si la fructele si legumele modificate genetic. Acestea afecteaza imunitatea si induc boli grave, cum ar fi cancerul. Toti se agita acum in ceea ce priveste soia modificata genetic. Vinovati sunt cei care au permis aducerea in tara a acestor seminte. Cine sunt ei? Cine a aprobat cultivarea ei? Acestia ar trebui sa plateasca. Eu cred ca taranul simplu n-a avut de unde sa stie de asta.
Vinovatii se afla in ministere si ar trebui trasi la raspundere. Guvernantii ar trebui convinsi sa puna mai presus de interesele economice, sanatatea populatiei.Otilia Teposu

We feed the World - Noi hrănim lumea


"Creşte sau crapă"

Un film bulversează în aceste zile Austria şi Germania, cunoscând cel mai mare succes de casa din ultimii zece ani. Este vorba de documentarul We feed the World (Noi hrănim lumea), realizat de regizorul Erwin Wagenhofer.
Filmul dezbate noua strategie a Ue in domeniul agricol, rezumata de un taran austriac astfel: "Creste sau crapa" (cresti intensiv cat mai multe recolte in sistem industrial sau dispari).
Produs de Allegro-Film Viena, documentarul prezinta scene de mare intensitate, mai ales in secventele in care vorbesc taranii din Romania, Austria si Brazilia, precum si cativa specialisti ai problemei.
Toti denunta "dementa politicii globale care distruge agricultura naturala". "We fucked up the West and now were coming to Romania, we will fuck up all the agriculture here" (Am distrus agricultura din Vest si acum venim in Romania, s-o distrugem si aici), spune Karl Obrad, fost director la "Pioneer", compania care produce seminte modificate genetic in multe tari ale lumii, inclusiv in Romania.
Filmul trage un semnal de alarma asupra a ceea ce ne asteapta dupa aderarea la Ue, cand lipsa de subventii pentru micile gospodarii taranesti si pentru fermele de pana la 10 hectare (conform Politicii Agrare Comune) va conduce la disparitia acestora, implicit a satelor si civilizatiei rurale.
Filmand in Campia Romana, regizorul retine imagini graitoare de la recoltarea vinetelor din zona Brailei, poate cele mai gustoase vinete din Europa, deoarece se inmultesc din propriile seminte, nu din hibrizi. "Romania are produse gustoase, cum noi de mult nu mai cunoastem", spune un protagonist al filmului.
In alta secventa, un taran austriac marturiseste ca abia reuseste sa-si intretina familia, dupa ce a renuntat sa cultive legume, fortat de doi distribuitori monopolisti care importa totul din Spania, unde, in adevarate oceane de sere (circa 270.000 hectare numai in provincia Almeria), sunt produse rosii cu coaja groasa, dar fara nici un gust - "mingi de ping-pong in cartoane".
Pe acest fundal, un leit motiv atrage atentia publicului: "Romanii ar putea sa-si vanda scump produsele gustoase, in toata Europa" (HotNews.ro)
In contrast cu guvernantii de la Bucuresti, care nu au curajul sa spuna taranilor romani adevarul in fata, filmul lui Erwin Wagenhofer deplange pericolul pierderii ultimei agriculturi naturale din Uniunea Europeana - agricultura de subzistenta a Romaniei.
"Marile concerne o sa distruga ce-a construit natura. Lumea n-o sa mai stie ce inseamna un produs agricol gustos."
Ce face Romania ca sa se apere de navala corporatiilor hraparete, portretizate admirabil in filmul regizorului austriac? Nimic
.
Isi lasa agricultura sa fie infestata cu organisme modificate genetic, incurajeaza marile comasari de terenuri, promoveaza culturile intensive, striveste viata rurala sub impozite si lipsa de viziune. "Absurd in tot acest complex", concluzioneaza filmul, "este faptul ca, in prezent, Romania, care are inca produse de foarte buna calitate, in loc sa le cultive si sa le exporte, face exact contrariul! Cultiva produsele agricole pe care le avem aici, in Vest, in surplus. Unde vor sa le vanda? Cui?"
La astfel de intrebari grave, te-ai astepta ca responsabilii romani sa cada cel putin pe ganduri.
Citat de ziarul "Cotidianul", un reprezentant al Ministerului Agriculturii sustine, fara sa-i tremure vocea, ca Romania n-are de ales, "trebuie sa respecte regulile Ue", aplicand "tehnologiile moderne". "Tendinta este sa trecem la productia industrializata", declara secretarul de stat Mugur Craciun, ignorand cu desavarsire tocmai avertismentele asupra pericolului industrializarii in agricultura.
De fapt, d-l Craciun pare o veritabila portavoce a intereselor companiilor multinationale in Romania, contrazicandu-si seful, adica pe ministrul Gheorghe Flutur, care a conceput programul "Fermierul", tocmai pentru sustinerea micilor agricultori, nu a "industriasilor", care si asa sunt programati de la Bruxelles sa inhate toate fondurile europene.
Domnia sa, in loc sa pledeze pentru agricultura ecologica, pentru mentinerea traditiilor agricole naturale si sanatoase, a caror pierdere europenii au inceput deja s-o deplanga cu lacrimi amare, este suparat ca aproximativ 80% din suprafata arabila a Romaniei se cultiva inca "in mod traditional". Acolo unde strainii vad o sansa si un noroc istoric, d-l Craciun vede o nenorocire.
Pe cine pariati: pe Mugur Craciun sau pe Erwin Wagenhofer?Ion Longin Popescu
Formula As Nr.721 - 12.06.2006

JosE BovE luptă împotriva cerealelor şi legumelor modificate genetic

Jose Bove

Agricultura romaneasca in deriva.

- Fermier, membru al sindicatului "Confederation Paysanne" din Franta -"Cerealele si legumele modificate genetic (Ogm) atenteaza grav la suveranitatea alimentara a Romaniei" Bruxelles, 30 iunie 2005, colocviul "Europe solidaire".
Intr-un amfiteatru in care se aflau tarani romani si bulgari, alaturi de jurnalisti si organizatii ecologiste din Franta, Polonia, Romania, Bulgaria, Germania, Belgia, Ungaria si Albania, precum si deputati "verzi" din Parlamentul European, un trimis al Bucurestiului enerveaza asistenta.
In spatele romanului se agita nervos un deputat francez care cere "time out", adica taierea microfonului.
Vorbitorul nu este altul decat liderul Pd (fost presedinte PUNR), Valeriu Tabara, vicepresedintele Comisiei de Agricultura a Camerei Deputatilor, unul dintre sustinatorii organismelor modificate genetic (Ogm).
D-l Tabara graia astfel: "Ceea ce facem noi in Romania este in folosul stiintei. Noi credem ca loturile cu cartofi, cereale si soia modificate genetic pot convietui foarte bine alaturi de culturile traditionale".
Ignorand, ca reprezentant al guvernantilor romani, curentul ecologist dominant in Ue, Valeriu Tabara a demonstrat ca are o mentalitate care continua sa faca ravagii in unele dintre institutele de cercetari agricole din Romania. Este mentalitatea potrivit careia agricultura intensiva salveaza Romania.
Asa am ajuns tara cu cea mai mare suprafata agricola "stiintifica" din Europa: circa 100.000 ha cultivate cu seminte modificate genetic, fata de numai 20 ha in Franta!
Din fericire, Colocviul de la Bruxelles s-a bucurat si de prezenta eroului national al Frantei, JosE BovE - un veritabil haiduc al luptei impotriva cerealelor si legumelor modificate genetic; port-drapelul antiglobalistilor si agro-ecologistilor din toata lumea.
Prezent, in urma cu zece ani, pe celebrul vas al Greenpeace, "Rainbow Warrior" - BovE, un taran francez de un farmec electrizant (posesorul unei mustati a la Asterix), poate atrage dupa el mase intregi de suporteri.
In 1999, cu ocazia marelui mars anti-Omc (Organizatia Mondiala a Comertului) de la Seattle (Sua), a fost de ajuns ca BovE sa mestece un sandvici cu branza Roquefort (simbol al alimentatiei sanatoase), in fata unui McDonalds.
Ca la un semn, multimea a demolat restaurantul in cateva minute. In Franta, BovE a facut trei saptamani de inchisoare pentru a fi demolat, impreuna cu cativa colegi, un alt restaurant McDonalds.
De asemenea, a facut puscarie si pentru ca a distrus zeci de tone de seminte de porumb modificat genetic, dintr-un siloz al companiei americane Novartis, din Franta.
Indemnul sau la nesupunere civica, pentru a forta intoarcerea la agricultura biologica, si pentru a stopa ofensiva "capitalismului global", este urmat de tot mai multe organizatii ale societatii civile de pretutindeni.
In interviul pe care ni l-a acordat, JosE BovE pune in garda autoritatile romane cu privire la "generozitatea" lor suspecta fata de modificarile genetice, la servilismul fata de companiile multinationale, care atrage multe antipatii.
"Suprafata cultivata cu plante modificate genetic in Romania ingrijoreaza intreg continentul"
- "Fermier care nu-si vede oile decat o data pe luna", dupa cum va ironizeaza unii, inamicul public numarul 1 al alimentelor nesanatoase (junk food sau malbouffe), sunteti si un celebru "faucheur" (secerator, distrugator) de culturi modificate genetic. Cand veti actiona si in Romania?
- Cerealele si legumele modificate genetic sau transgenice, numite si organisme modificate genetic (Ogm), atenteaza grav la suveranitatea alimentara a Romaniei, ca si a tuturor tarilor care mai au agricultura taraneasca. Ogm este o tehnica a tiraniei, deoarece impune fermierilor un singur fel de agricultura, contrara biodiversitatii naturale. De aceea, este absolut necesar sa intervenim si in Romania, pentru a-i ajuta pe taranii romani sa constientizeze pericolul care-i ameninta.
Miscarea "faucheur"- ilor cunoaste o mare popularitate in Franta, atragandu-i insa in lupta si pe spanioli.
Vara, ei trec granita si participa, impreuna cu organizatiile noastre, la distrugerea unor culturi sau seminte Ogm.
Ne gandim ca, dupa aderarea la Ue, va veni si timpul Romaniei, deoarece suprafata cultivata acolo cu astfel de seminte, atat in centrele experimentale din universitatile de agronomie, cat si in camp, ingrijoreaza intreg continentul.
Stim de nefericitul experiment cu pruni transgenici din Bistrita, de imensele culturi de porumb, soia si cartofi modificati genetic din judetele Timis, Covasna, Harghita si din sudul tarii, de suporterii Ogm, ca d-l Valeriu Tabara si unii directori si secretari de stat din Ministerul Agriculturii de la Bucuresti.
Pentru "ConfEdEration Paysanne", lupta de aparare a agriculturii taranesti si impotriva Ogm nu are frontiere. Pentru noi, a actiona in Franta sau a actiona la Timisoara sau Barcelona este la fel de important.
- Una dintre ispravile dvs. de larg rasunet a fost distrugerea a sute de saci cu porumb modificat genetic din silozurile companiei Novartis. Ca urmare, ati fost condamnat la cateva luni de inchisoare. Ati comis sau nu o infractiune?
- Intr-adevar, a fost un act de nesupunere civica foarte serios, chiar daca l-am comis sub supravegherea atenta a politiei. Singurul meu regret este ca nu am putut sa distrugem mai multi dintre sacii aceia.
Modul in care produsele agricole modificate genetic au fost impuse Europei nu ne-a lasat nici o alternativa, decat lupta directa. Da, am comis un fapt ilegal, dar legitim!
"Organizatia Mondiala a Comertului este adevaratul politist al lumii, care decide ce e bun pentru fiecare tara in parte"
Jose Bove in catuse
- S-a organizat vreodata in Europa o dezbatere publica despre modificarile genetice? Au fost intrebati fermierii si consumatorii occidentali ce gandesc despre aceste seminte si produse?
- Niciodata! Asa cum niciodata nu au fost intrebati romanii. Decizia a fost luata la nivelul World Trade Organization (Organizatia Mondiala a Comertului). Masinaria statelor, ministrii, directorii institutelor de cercetare, diversele comisii etc. s-au lasat dominate de Omc. Omc este adevaratul politist al lumii, care decide ce e bun pentru fiecare tara in parte, fara drept de apel. Tarile care refuza importul de produse modificate genetic trebuie sa probeze ca acestea sunt periculoase, si nu invers.
Codex Alimentarius (Codul Alimentar) - norma dictata de companiile multinationale - a fost inventat pentru a stabili regulile jocului. O dezbatere democratica pur si simplu n-a existat. Conspiratia tacerii, organizata de companiile multinationale, este singura logica acceptata.
Ca si in cazurile bolii vacii nebune si virusului Hiv, totul trebuie sa continue in tacere.
"Necunoscutele legate de modificarile genetice sunt la fel de multe ca si cele legate de clonare"
- De ce dvs., ecologistii, refuzati ceva ce este prezentat ca un fapt de "progres"? De ce va opuneti cercetarii stiintifice?
- Pentru ca suntem ingrijorati in privinta viitorului si pentru ca dorim, ca cetateni liberi, sa avem un cuvant de spus asupra dezvoltarii tarilor noastre. Personal, nu sunt impotriva cercetarii stiintifice. Ar fi iluzoriu sa cred ca o putem stopa. Pe de alta parte, nu cred ca fiecare rezultat al cercetarii merita aplicat si este dorit, atat la nivel uman, cat si social si de mediu. Necunoscutele legate de modificarile genetice sunt la fel de multe ca si cele legate de clonare. Astazi, nici un om inteligent nu poate spune ca porumbul modificat genetic este un exemplu de progres, nici pentru agricultura, nici pentru economie.
- Care sunt riscurile produselor obtinute prin interventii genetice?
- Daca luam exemplul porumbului Bt de la Novartis, prezenta a trei gene straine introduse in structura unei singure plante reprezinta cel mai mare pericol. Porumbul modificat genetic este pur si simplu un produs impersonal al tehnologiei, o expresie cinica a puterii banului - productie de dragul productiei, fara nici o legatura cu interesul public. Ne sperie imposibilitatea evaluarii consecintelor pe termen lung asupra oamenilor, animalelor si naturii, atat la porumb, cat si la toate celelalte culturi.
La soia, daca dam un exemplu din Franta, nu s-a facut o separare clara intre culturile Ogm si non-Ogm. Ca rezultat, nu mai exista nici o posibilitate de marcare a soiei transgenice, deci nu mai avem de ales. Practic, mancam soia contaminata. Pe langa contaminarea culturilor traditionale, cursa productiilor mari la culturile modificate genetic a transformat fermierii in niste sclavi, care nu mai decid asupra modului de exploatare a propriului pamant si nu mai au voie sa-si aleaga semintele.
"Responsabilitatea Ministerului Agriculturii din Romania este enorma"
- Prin cultivarea unor plante in a caror structura genetica au fost introduse gene distrugatoare de virusuri si daunatori, de tip "terminator", se spune ca ar scadea cantitatea de ierbicide si pesticide ce trebuie administrate in sol; ar scadea poluarea. Nu este acesta un avantaj?
- Prin respectivele modificari genetice, buruienile devin mai rezistente la ierbicide (deci se impune cresterea cantitatii de ierbicide, nu diminuarea!), iar viata salbatica si insectele, inclusiv albinele, sunt distruse. Ideea ca agricultura "traditionala" polueaza, iar cea bazata pe Ogm nu, este propaganda pura.
Studii recente au descoperit ca fermierii care insamanteaza culturi transgenice folosesc la fel de multe chimicale ca si cei "conventionali", iar in unele cazuri chiar mai multe. Este revoltator ca unele corporatii se autointituleaza "life-science corporations" (corporatii ale stiintei vietii) - ceea ce este o insulta adusa vietii.
Le-as numi mai degraba "corporatii ale stiintei mortii".
Sa nu uitam ca, in 1989, suplimentul alimentar "L-tryptophan", o creatie a companiei japoneze Showa Denko, a ucis 37 de americani si a lasat 5000 de oameni cu dizabilitati si handicapuri. Fabricantul a trebuit sa plateasca pana la urma 2 miliarde de dolari despagubiri victimelor.
- Vor mai supravietui cele 4 milioane de gospodarii taranesti din Romania, daca responsabili din ministere si din institute de cercetare vor continua sa utilizeze modificarile genetice pe scara larga? O tarla de porumb transgenic langa Hateg
- Din cauza conditiilor brutale impuse de Pac (Politica Agrara Comuna a Ue) si a culturilor intensive de Ogm, vom asista la disparitia, in cativa ani, a majoritatii acestor mici ferme si asociatii taranesti. Va fi o pierdere uriasa pentru intreaga Europa. De aceea, responsabilitatea Ministerului Agriculturii din Romania este enorma. Prin politica sa, guvernul roman trebuie sa permita unui mare numar de tarani, repartizati pe intreg teritoriul, sa traiasca bine din pamantul lor putin, dar de calitate si nepoluat. Prin actiunile pe care ConfEdEration Paysanne si multe alte organizatii si sindicate din Europa, alaturi de parlamentarii de la Bruxelles, le-au intreprins si le vor intreprinde, am declansat o vasta miscare cetateneasca care refuza sa utilizeze Ogm in alimentatia umana si a animalelor. Dorim ca romanii sa se alature luptei noastre, pana cand logica bolnava a Ogm va fi eliminata.
Pornim de la deviza: "Trebuie sa globalizam lupta, pentru a globaliza speranta". Lui Jose Bove ii puteti scrie la e-mail: jbove@wanadoo.fr Mai multe informatii gasiti la www.agricultures-durables-solidaires.orgIon Longin Popescu

Pâine cu chimicale

Mâncăm pâine cu chimicale
Pentru a scadea pretul, producatorii folosesc o multime de E-uri

Continutul bogat in substante chimice folosite pentru a umfla produsul, a-l face mai pufos si mai gustos, poate face din paine unul dintre cele mai nocive alimente. Specialistii in chimie alimentara, dar si cei ai patronatului morarilor si brutarilor confirma faptul ca painea pe care o consuma romanii le pune sanatatea in pericol.
O alta problema este neambalarea painii. De teama ca scumpirea va scadea vanzarile, foarte putine fabrici isi permit sa livreze produsul invelit intr-o folie, lucru ce favorizeaza transmiterea bolilor prin comercializarea direct din lazi sau din mana in mana. Cu toate acestea, pretul mic al painii neambalate este cel mai convingator argument pentru consumatori.

Atentie la ficat!

O lista lunga de E-uri (produse chimice de sinteza) care se folosesc pe scara tot mai larga, la care se adauga conditiile precare de igiena in care se comercializeaza piinea si calitatea graului, ar trebui sa-i determine pe consumatori sa se gandeasca de doua ori inainte de a cumpara produsul. Directorul general al Institutului de Chimie Alimentara, Gheorghe Mencinicopschi, declara ca, spre exemplu, glutamatul monosodic, frecvent folosit in compozitia painii, afecteaza sistemul nervos, iar daca graul are o incarcatura mare de micotoxine (din cauza umiditatii), de la paine va puteti alege cu boli grave ale ficatului.

Ambalajul creste pretul

Desi exista legislatie care prevede obligativitatea etichetarii painii, astfel incat sa se stie exact ce contine si ce termen de garantie are (putini consumatori stiu ca termenul de garantie, pentru paine, este de 24 de ore si cu cat termenul de valabilitate este mai mare cu atat continutul in chimicale este mai mare), in prezent doar cei care ambaleaza painea ii aplica si eticheta. Numarul acestora este insa ingrijorator de mic. Doar 5a din productia de paine este ambalata, iar romanii prefera sa cumpere painea neambalata, care este mai ieftina. Surse din cadrul unei fabrici de paine ne-au declarat ca o masina care sa ambaleze circa 2.000 de paini costa in jur de 20.000 de euro, iar amortizarea este rapida. "Ambalarea scumpeste painea cu circa 1.300 de lei/bucata. Din experienta noastra se vinde mai bine produsul neambalat", spune sursa citata.
"Este o problema mare cu micotoxinele"

Presedintele patronatului morarilor si brutarilor ROMPAN, Aurel Popescu , declara ca este necesar un control mai strict la paine, iar aceasta trebuie sa fie obligatoriu timbrata. "Este o problema mare cu micotoxinele, iar pe plan european se discuta foarte aprig aceasta problema. Pericolul cel mai mare este la graul care provine din zone cu umiditate mare", declara Popescu. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) sustine ca pana acum a primit doar 15 reclamatii cu privire la calitatea produselor de panificatie. Asta si pentru ca, daca in cazul infectarii cu Bacillum Mezentericus, produsul prezinta anumite caracteristici, iar consumatorul isi poate da seama, in cazul micotoxinelor insa, aspectul si gustul painii nu sufera modificari.
Amenzi pe hartie

Pentru neetichetarea produselor, legea prevede amenzi cuprinse intre doua milioane si 20 de milioane de lei, iar pentru comercializarea de produse care nu corespund calitativ amenzile sunt intre 10 milioane de lei si 100 de milioane de lei. Cu toate acestea, painea se poate cumpara de la orice colt de strada fara respectarea unor conditii minime de igiena.

Nostalgie dupa painea cu zer

Si pana in 1989 producatorii romani de paine foloseau amelioratori numai ca acestia erau naturali. Un exemplu il reprezinta zerul care mentinea painea proaspata. Dar, cu timpul, nici painea nu a scapat de ultimele descoperiri in materie de produse sintetice care cresc productiile si aduc bani frumosi in buzunarele agentilor economici. Numai ca, in Occident, cumparatorul are posibilitatea sa aleaga pentru ca painea este etichetata si se cunosc exact compozitia, termenul de garantie si producatorul.
Utilitar

> Nu tineti painea in pungi din material plastic
> Folositi pentru pastrare saculete sau prosoape din panza
> Daca la ruperea painii apar fire mucilaginoase sau miezul are in centru o zona mai inchisa la culoare, umeda si sfaramicioasa, cu miros dezagreabil, inseamna ca este contaminata cu Mezentericus.
E- urile din paine

Conservanti
E 281; E 282, E 283,
Amelioratori de gust
E 628; E 629; E 631; E 632; E 634; E235; E 621; E 622

Statistica

10 kg de paine de persoana anual
Pentru majoritatea romanilor, painea si produsele de franzelarie reprezinta un aliment de baza.
Consumul mediu depaseste 10 kilograme/persoana, arata statisticile oficiale, insemnand anual aproximativ 120 kilograme de paine. Pensionarii si salariatii sunt cei mai fideli consumatori, spre deosebire de agricultori care consuma sub medie, preferand malaiul, dupa cum arata statisticile.

Ziarul : Evenimentul Zilei, 23 Iunie 2005