luni, 21 decembrie 2009
Iarna
"Negreşit că, sus în ceruri
Soarele fiind aprins,
Nu se simte frigul, gerul
Care astăzi ne-a cuprins.
Negreşit! Focul din soare
Nu-l plăteşte Dumnezeu,
Însă noi plătim, sărmanii,
Lemne şi cărbuni mereu.
Doamne, de-ai veni-ntr-o noapte
Pe pământul îngheţat
Ca să vezi cât e de jalnic
Să tot tremuri nencetat,
Tu, care-ţi iubeşti făptura,
N-ai mai zice un cuvânt
Şi-ai opri crivăţul aspru
Să mai sufle pe pământ!"
de Ion Luca Caragiale
marți, 8 decembrie 2009
marți, 24 noiembrie 2009
Fără speranţă
"O inimă de piatră-mi bate-n piept
E-atât de rece, şi se-aude-ncet
Nu-mi mai simt sângele cum curge-n vene
Dar îmi simt viaţa cum trece lent pe lângă mine!
O lacrimă aş vrea să mai pot plânge
O lacrimă să îmi mai cadă pe obraz
Dar pe-acea lacrimă durerea mea o-nvinge
Aş vrea să zbier, să-mi vărs al meu necaz!
În ochii mei, atât de goi, se stinge
O ultimă speranţă de-a simţi
Cum e atunci când fericirea-nvinge?
O ultimă speranţă de-a trăi!"
de Necoara Denisa Cezarina
luni, 26 octombrie 2009
Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne.
Slănină multă şi injecţii cu apă
miercuri, 21 octombrie 2009
România 2009
duminică, 11 octombrie 2009
Glossă
“Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşază-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici încline a ei limbă
Recea cumpănă-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.
Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.
Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.
Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, câtă-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovaraş:
Ce e val, ca valul trece.
Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.
De te-ating, să feri în lături,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu ramâi la toate rece.
Tu ramâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.”
Mihai Eminescu
luni, 28 septembrie 2009
Cu-i îi pasă ?
Şoapte doar şoapte se pierd într-un deşert
Ochii ce nu se văd... se ascund pe drumul lor
Şi mai rămân decât... amintiri ce nu dor
Deşarte speranţe nu ştiu de ce trăiesc
Am numai vise ce nu se îndeplinesc
Visez o lume în care toţi şi eu
Să nu mai fim minţiţi şi nici loviţi mereu
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Braţe întinse spre cer se risipesc
Şi ard în lumina pe care şi-o doresc
Visez o lume în care sunt şi eu
Dar nu rămân decât amintiri ce vin greu
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?”
interpretează Laura Stoica
luni, 10 august 2009
CODEX ALIMENTARIUS
Ion Longin Popescu
joi, 6 august 2009
La malul mării
“Numai tu m-ai întrebat
Tăcuta mea chitară
De ce mă întorc aici
În fiecare vară
Mi-am uitat dragostea
Undeva la malul mării
Sub un cer,
Sub o stea
Într-o seară de neuitat
Şi de atunci ne-ncetat
Mă întorc la malul mării
Să-mi găsesc dragostea
Şi pe cine m-a uitat
Şi pe cine m-a uitat
Vrei să-ţi spun chitara mea
Doar numai pentru tine
Eu îmi caut dragostea
Dorită mult de mine
Mi-am uitat dragostea
Undeva la malul mării
Sub un cer,
Sub o stea
Într-o seară de neuitat
Şi de atunci ne-ncetat
Mă întorc la malul mării
Să-mi găsesc dragostea
Şi pe cine m-a uitat
Şi pe cine m-a uitat.”
interpretează Marina Voica
http://www.asculta-muzica.com/Marina-Voica-La-malul-marii/
Rugă la Marea Neagră
“Mare Neagră, vrem să vii,
Să speli zările lumeşti,
Dă-ne suflet de copii,
Dacă ne mai iubeşti.
Mă-ntorc la tine, Mare Neagră,
La malul tău mă-nchin şi tac,
Că numai tu vei ştii să vindeci
Ce nu mai are nici un leac.
Te strig de dincolo de moarte
La ţărmul tău să mă primeşti,
Să mă asculţi, şi-apoi, tăcută,
Să scriem pe nisip poveşti.
Te rog pe tine, Mare Neagră,
Cum l-aş ruga pe Dumnezeu,
Să ştergi cu valurile tale
Şi lacrima din gândul meu.
Şi, Doamne, cât eşti de frumoasă
Şi mie cât de dor mi-a fost,
Se-aşterne cântecul pe valuri
Să-mi fie leac şi adăpost.”
interpretează Tatiana Stepa
luni, 13 iulie 2009
miercuri, 10 iunie 2009
Ani de liceu
“Timp, încotro mergi?
Spre ce meleaguri noi, grăbit alergi?
Cum, poti într-o zi
Să schimbi în oameni mari nişte copii?
Azi, în pod pitit
Stă ursuleţul cârn
Ieri mult iubit
Şi, vrei ori nu vrei,
Anii de şcoală, vezi, se duc şi ei ...
Ani de liceu cu emoţii la română
Scumpii ani de liceu când la mate dai de greu
Ani de liceu când ţii soarele în mână
Şi te crezi legendar Prometeu
Ani de liceu când se-ntâmplă-o tragedie
Fiindcă el te-a zărit la un film cu alt băiat,
Anii de liceu împletind cu poezie
Tot ce ai tu mai bun, mai curat ...
Ani ... ani de liceu
Timp nu fi hain
Să mai fim liceeni, măcar puţin
Ani de liceu cu prietenii pe viaţă
Scumpii ani de liceu ţi-i vei aminti mereu
Ani de liceu enigmatica prefaţă
La romanul ce e doar al meu
Ani de liceu când în recreaţia mare
Te ascunzi ca să poţi înc-o dată repeta
Ani de liceu când o ora-un an îţi pare
Fiindcă ştii că te va asculta
Ani de liceu cu emoţii la română
Scumpii ani de liceu când la mate dai de greu
Ani de liceu când ţii Soarele în mână
Şi te crezi legendar Prometeu
Ani de liceu când se-ntamplă o tragedie
Fiindcă el te-a zărit la un film cu alt băiat
Ani de liceu împletind cu poezie
Tot ce ai tu mai bun, mai curat ...
Ani ... ani de lïceu ... “
interpretează Stela Enache & Florin Bogardo
marți, 9 iunie 2009
Ce rost avem pe lumea asta?
"Din ce cauză trăim şi care e totuşi rostul nostru pe pământ, dacă până la urmă finalul este acelaşi?
De exemplu, rostul cerşetorului e de a te face să vezi că poţi ajunge ca el dacă nu iei aminte la provocările şi tentaţiile vieţii la timp, te face să lupţi pentru modul de viaţă pe care doreşti să-l duci, te face să treci bariere şi obstacole pentru a-ţi trăi viaţa într-un mod cât mai onorabil posibil.
Eu cred că rostul fiecăruia este legat de o faptă bună faţă de semenii noştri, pentru că acea persoană ne va aprecia şi ne va ţine minte, probabil, o viaţă întreagă.
marți, 26 mai 2009
Copii, respectaţi-vă părinţii !
joi, 21 mai 2009
Puii chinezeşti
În zori este cursa de a colecta puii de găină morţi
În căutare de pui morţi …
În jur de 5 curieri angajaţi de către şef pentru a căuta şi a cumpăra puii de găină morţi
Un pui mort costa RMB şi este vândut la 9 RMB după prelucrare
Au făcut depozit de pui morţi în curte
Carcasele sunt aruncate peste tot
pe asfalt ...
4 salariaţi încep să smulgă penele după ce au cufundat puii în apă fiartă într-un cazan ruginit
duhoarea este uneori aşa de rea încât, chiar şi cei mai experimentaţi angajaţi nu pot rezista
graba angajaţilor de a înlătura penajul
Se adaugă produse chimice pentru decontaminarea puilor
Se adaugă coloranţi ...
pentru a face o ofertă de pui foarte gustoasă vizibil
bine prezentate şi vor merge în Europa ...
Trimite acest mesaj la cât mai mulţi oameni posibil,
Pentru a vă păstra sănătatea dumneavoastră, evitaţi toate produsele alimentare importate din China ...
Pentru a păstra planeta noastră curată, consumă cel mai mult produsele locale: costul de CO² necesar pentru a transporta sute de milioane de containere încărcate cu produse fabricate în China este o crimă împotriva naturii ...
Pentru a păstra produsele noastre alimentare şi a producătorilor noştri de pui vii, mâncaţi cât mai mult posibil produse de origine şi regionale din ROMÂNIA ...
IMPORTANT IMPORTANT
Este un fapt! Fiecare are mai mult sau mai puţin frică de produse fabricate în China.
Dar poţi diferenţia cumva produsele pe care le cumperi?
Care sunt făcute în SUA, Filipine, Taiwan sau China?
Nu, nu-i aşa?
IATĂ UN EXEMPLU :
Primele 3 cifre din codul de bare al unui produs indică ţara în care produsul a fost făcut.
Exemplele
Toate codurile care încep cu:
690, 691, 692 - 695 sunt din China.
Codul 471 este fabricat în Taiwan.
Este dreptul nostru de a fi informaţi
De aceea, noi trebuie să ne protejăm.
În zilele noastre, oamenii de afaceri chinezi ştiu că, consumatorii nu preferă produsele "Made in China".
Amintiţi-vă primele 3 numere de 690 - 695 indică faptul că sunt "Made in China".
Este dreptul nostru de a fi informaţi
Aici sunt toate codurile de bare utilizate:
00 - 13: SUA şi Canada
30 - 37: Franţa
40 - 44: Germania
49: Japonia
50: Marea Britanie
57 ~: Danemarca
64 ~: Finlanda
76 ~ Elveţia şi Liechtenstein
~ 628: Arabia Saudită
~ 629: Emiratele Arabe Unite
740-745: America Centrală
480-489: Filipine
Spune-ţi la toată familia şi la prieteni !
marți, 17 martie 2009
De-ai fi tu salcie
”De-ai fi tu salcie la mal
M-aş face râu la umbra ta.
O stea pe cerul de opal
De-ai fi, în noapte m-aş schimba
Şi-acolo unde eşti o viaţă aş sta
În calea ta, în umbra ta ...
De-ai fi în zbor o rândunea
M-aş face cuib pe-un ram de pom
Sau primul fulg de nea
De-ai fi, m-aş face din zăpadă om
Şi-acolo unde eşti o viaţă aş sta
În calea ta, în umbra ta
Şi-n ochii tăi ce-n noapte
Somnul dulce i-a închis
Aş vrea să fiu clipa unui vis.
De-ai fi tu marea ce s-a strâns
În ochii ce nicicând nu mint
Pe-obrazul trist, pe care-au plâns
M-aş face lacrimă de-argint ...
Un loc oricât de-ascuns atât aş vrea
În gândul tău, în umbra ta
Şi-acolo unde eşti o viaţă aş sta
În calea ta, în umbra ta
Şi-n ochii tăi ce-n noapte
Somnul dulce i-a închis
Aş vrea să fiu clipa unui vis.
De-ai fi tu soarele pe cer
M-aş face când răsari în zori
Un câmp de florï ...”
interpretează Mihaela Mihai
vineri, 27 februarie 2009
Ce mi-aş dori de ziua mea ?
"Ce mi-aş dori de ziua mea?
Ce îşi doreşte orişicine;
Aş vrea din tot câte ceva
Şi să o duc un pic mai bine.
Ce mi-aş dori de ziua mea?
Ce îmi doresc, nu se mai poate
M-aş bucura dac-aş avea,
Puţin noroc şi sănătate.
Ce mi-aş dori de ziua mea?
Să fiu pe steaua mea din cer
Să locuiesc singur, aş vrea
Dar asta nu pot să-mi ofer.
Ce mi-aş dori de ziua mea?
Iubirea mea să mă dorească
Să îmi şoptească că mă vrea
Şi tot mereu să mă iubeasca ...
Ce mi-aş dori de ziua mea?
Un singur lucru vreau ... în fine!
Aş da orice, de s-ar putea,
Să am părinţii lângă mine!"
vineri, 20 februarie 2009
Floare albă, floare albastră
”Floare albă, floare albastră, ce dor mi-ai lăsat,
Floare albă la fereastră, cât te-am aşteptat.
Mi-ai lăsat ca amintire, toate visele,
Înfloreau doar pentru mine, toate florile.
Cântă florile, toată dragostea,
Cântă la fereastra mea,
Toate zilele şi toate nopţile,
Te aştept în viaţa mea.
Floare albă, floare albastră, flori de pe câmpii,
Înfloreşti doar la fereastră, când te-aştept să vii,
Mi-ai lăsat ca amintire, toate visele,
Înfloreau doar pentru mine, toate florile.”
N-ai să mă poţi uita
Pentru povestea noastră
Veşnicul final
Să năruim cupola unei mari iubiri
Într-un moloz de aminitiri
Uiţi tot ce-am clădit
Şi epilogul pregăteşte acum grăbit
Crezând că dragostea o ştergi dintr-un condei
C-ar fi de ajuns numai să vrei
Dar …
N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Oricât de mult ai încerca
Cand orşice nimic
Un lucru cât de mic
Dorul de mine-l va-nvia
El te va urmări
Şi te va regăsi
În orice loc vei fi ... zi de zi
N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Îţi porunceşte dragostea
Marea val cu val
Poate să şteargă în nisip paşii pe mal
Dar când pe plajă mâine singur vei veni
Urmele mele-ţi vor lipsi,
Cuibul când e gol
Vezi rândunelele stinghere dând ocol
Parc- ar voi să fie totul cum a fost
Alminteri cuibul n-are rost
N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Oricât de mult ai încerca
Cand orşice nimic
Un lucru cât de mic
Dorul de mine-l va-nvia
El te va urmări
Şi te va regăsi
În orice loc vei fi ... zi de zi
N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Îţi porunceşte dragostea
Îţi porunceşte inima.”
intrepretează Stela Enache
luni, 16 februarie 2009
Alimente modificate genetic
Aceasta Comisie urmeaza sa colaboreze cu organisme similare din alte state membre, cu experti nationali si internationali in exercitarea atributiilor conform actului normativ amintit. Luni, in plen, reprezentantii tuturor partidelor parlamentare au recunoscut utilitatea Ordonantei.
Roşiile turceşti
Duminica, la Romania Te Iubesc am avut ocazia sa vedem cum sunt crescute gunoaiele pe care turcii le numesc " legume" sau "fructe" si care ne-au invadat viata si ne distrug sanatatea.
Trebuie spus ce nu s-a putut spune in reportaj si anume faptul ca, intrebat daca mananca legumele crescute la neon si stimulate cu hormoni, un cultivator turc a dat raspunsul firesc " nu am innebunit sa dau asa ceva de mancare copiilor mei".
Asadar chiar suntem lada de gunoi si tarcul de experimente al tuturor smecherilor, si asta trebuie spus ca nu se putea intampla, decat si pe fondul faptului ca ne-am lenevit atat de mult incat ne este sila sa mai muncim pamantul macar atata cat sa ne hranim sanatos copii si preferam sa-i otravim cu gunoaiele din import!
Turcii ne-au cucerit din nou! Desi avem un pamant bun si roditor, traditii si experienta in agricultura pe piata nu mai gasim decat marfa de import. 70% dintre legumele vandute in Romania provin de la turci.
La acest lucru au pus umarul si politicile idioate ale statului roman din ultimii 20 de ani, si trebuie spus si acest lucru.Asta este rezultatul dezvoltarii excesive a hypermarketurilor, care si-au adus cu ei furnizorii proprii, cu legume si fructe crescute la neon si tratate cu te miri ce porcarii, ca sa arate ca umflate cu pompa.
Bineinteles ca astfel de marfuri se obtin la costuri de nimic (ca si valoarea lor) si permit marje uriase de profit pentru hypermarketuri.Toti acesti retaileri si importatori alcatuiesc o mafie bine inchegata, care pe unde ajung distrug totul.
Si aici si statul este complice, pentru ca nu le impune anumite standarde fundamentate cel putin medical -nutritional, si nu sprijina prin nimic agentii economici locali, dimpotriva, da legi care le pun bete in roate, pe tot felul de aiureli.
La noi, pamantul ramane nelucrat pentru ca taranii nu primesc un pret corect pe munca lor. iar din piete sunt alungati pentru a nu concura hypermarketurile., de parca ar vinde cannabis.
Cred ca disparitia acestei mafii comerciale din Romania ar inviora foarte semnificativ economia nationala, creand mijloce de trai pentru sute de mii de familii din Romania, revigorand comertul si agricultura, pe care efectiv le-au sugrumat in ultimii ani.
Găini crescute în baterii - Ouă ieftine cu hormoni
Avertisment : Ouă ieftine, dar cu hormoni
Peste 90% dintre ouăle comercializate în România conţin hormoni de stres şi alte substanţe nocive pentru sănătate.
Înainte de a merge la cumpărături pentru Paşti, învăţaţi să deosebiţi ouăle de slabă calitate de cele sănătoase.
În România, aproape toate ouăle comercializate provin de la găini crescute în baterii, pe o suprafaţă mai mică decât o coală de hârtie şi hrănite cu furaje chimizate.
Potrivit prof. doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, aceste ouă conţin hormoni de stres şi alte substanţe nocive pentru sănătate. Tocmai din acest motiv, Uniunea Europeană a propus ca din 2012 ele să fie retrase de pe piaţă.
DESCIFRAŢI CODUL!Avem şi opţiuni mai sănătoase, iar pentru a deosebi ouăle de slabă calitate de cele sănătoase nu trebuie decât să interpretaţi cifrele inscripţionate pe ele.
Astfel, pe lângă termenul de garanţie, oul este inscripţionat şi cu un cod de cifre (uneori mai puţin lizibil), pe care nu ar trebui să îl trecem cu vederea, pentru că el oferă informaţii foarte importante cu privire la calitatea produsului.
Există patru categorii de ouă care, potrivit reglementărilor UE, pot fi comercializate.
Această clasificate se face în funcţie de modalitatea de creştere a păsărilor de la care provin ouăle, iar marcarea respectă standardele europene.
Astfel, prima cifră a codului precizează calitatea oului, iar următoarele cifre reprezintă codul de producător. Concret: ouăle marcate cu cifra 3 provin de la găini crescute în baterii şi reprezintă, din păcate, peste 90% dintre ouăle comercializate în România.
Ouăle care provin de la găini crescute pe sol sunt marcate cu cifra 1, cele de la păsările dezvoltate în aer liber cu cifra 2, iar cele ecologice - cu 0.
Acestea din urmă sunt cele mai sănătoase, subliniază profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
Dar şi preţul ouălor ecologice este mai mare.
În supermarketurile din ţara noastră se găsesc de obicei doar ouă de baterie şi ecologice. În ţara noastră, producţia de ouă de la găini crescute pe sol este foarte scăzută.
PROTECŢIA ANIMALELOR Mai multe lanţuri de supermarketuri din Europa au renunţat deja la ouăle provenite de la găini crescute în baterii în favoarea celor de la găini crescute pe sol.
Această schimbare vine şi ca urmare a presiunilor exercitate de organizaţiile pentru protecţia animalelor, care militează de mai mulţi ani pentru modificarea condiţiilor de creştere a găinilor.
Aceste organizaţii susţin că tratamentul la care sunt supuse găinile este de două ori condamnabil: agresează păsările şi reprezintă un atentat la sănătatea consumatorilor.
Sursa: Jurnalul National
Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, gaini crescute in baterii, hormoni de stres, oua cu hormoni, protectia animalelor, sanatate sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin
Atenţie la tomatele turceşti
Gustul "amar" al roşiilor de import
Atenţie la tomatele turceşti!
Recent, Rusia a interzis importurile de roşii din Turcia, fiindcă s-a constatat că acestea conţineau nitriţi şi nitraţi în exces, substanţe care pun în pericol sănătatea consumatorilor.
duminică, 15 februarie 2009
Pepenii turceşti
"Atenţie la pepenii turceşti, că mustesc de chimicale
Tot ce mancam influenteaza direct sanatatea noastra, iar in Romania in care consumatorii sunt manati catre supermarketuri si hypermarketuri, nu se mai mira nimeni ca numarul bolnavilor de cancer a explodat in 2008. Si mai ales ca aceasta boala cumplita se instaleaza tot mai devreme la tineri si copii!
Insa hai sa vorbim pe sleau si sa recunoastem ca ne-o facem noi cu mana noastra.
In fiecare week-end romanii dau navala in aceste supermarketuri, unde in raioanele de legume si fructe, nu veti gasi niciodata produse de la taranii nostri, crescute doar cu apa, soare, pamant si aer, ci veti gasi rosiile olandeze, nectarinele israeliene si pepenii turcesti care mustesc de chimicale si care ne imbolnavesc pe noi si copii nostri.
Am citit astfel ca un tanar din municipiul Sibiu a reclamat comerciantii de pepeni din Piata Cibin la Oficiul pentru Protectia Consumatorului. El spune ca agentii economici importa pepeni din Turcia si ii vand pe piata ca pepeni cultivati pe terenurile agricole autohtone. „Pe cartonul cu pretul scrie ca sunt pepeni de Baragan sau de Dabuleni, dar cand colo ei sunt turcesti toata ziua ", spune reclamantul.
Nicolae Ionas, directorul OPC Sibiu spune ca inspectorii vor verifica actele de cumparare a marfii, iar daca fructele provin din alta tara decat cea afisata cumparatorului, comerciantul va fi amendat pentru informare inselatoare cu o suma de la 1.000 la 3.000 de lei.Întrebati de provenienta marfii, comerciantii in cauza afirma sus si tare ca-i de-a noastra.Insa producatorii care vand pepeni de productie interna spun ca zilele trecute comerciantii care au pus monopol pe piata au descarcat cateva containere de pepeni adusi din Turcia.
„Aduc din Turcia, ca le ies mai bine socotelile asa. Marfa e tratata chimic sa reziste foarte mult timp. Eu daca nu vand pepenii in sapte zile, se strica ", spune o femeie care-si vinde pepenii de Oltenia departe de intrarea in piata. Şi asta pentru ca cei care sunt doar comercianti au cele mai bune locuri de vanzare, exact la intrare.
Ei bine, pepenele romanesc crescut cu apa, pamant si soare, in 7 zile se strica. Pentru ca asa este normal!
Mi-a adus aminte citind despre tanarul de la Sibiu, ca acum vreo doua luni, nevasta-mea m-a batut la cap sa-i cumpar pepene galben. Am luat vreo doi de la supermarket, si mi-am adus aminte ca am dus un pepene in pivnita ca era mai racoare. Am coborat si am dat de pepenele turcesc si ce credeti : ARATA EXACT CA ATUNCI CAND L-AM CUMPARAT! De parca ieri a fost scos din pamant ; adica un pepene din asta a ajuns sa aiba termen de valabilitate mai mare decat al sardinelor thailandeze, adica cred ca peste 10 ani tot ca nou o sa arate.Cam asta mancam si o facem cu buna stiinta. Si ne miram apoi ca ajungem sa infundam spitalele, ca facem cancer....
Circa 75 % din fetele de pana la 30 de ani din Romania se confrunta cu probleme de infertilitate atunci cand isi propun sa faca copii ? Si ne miram de ce ? Pai daca pepenele turcesc, rosia olandeza si nectarina israeliana au termene de valabilitate de luni de zile !!??
Am vazut odata un reportaj despre cum se cresc rosiile in Olanda ....In niste hale uriase, unde nu exista lumina zilei, unde nu bate vantul, unde ele sunt plantate intr-un fel de nisip, si supuse radiatiilor de la niste neoane, si sunt udate cu apa in care se adauga tot felul de chimicale ....pai astea mai sunt rosii sau sunt bombe cancerigene ?
Si sa va mai spun ceva ; in urma cu vreo 6 ani ma ocupam de un proces in care un transportator rutier de marfa din Valcea se judeca cu un en-gross bucurestean pentru plata pretului transportului.Carausul adusese din Grecia cartofi intr-o masina frigorifica, insa a refuzat sa descarce marfa pana ce nu i se plateau banii in avans. A inceput procesul si judecatorul a dispus sechestru pe marfa din camion, iar carausul s-a suparat si a oprit instalatia de climatizare de la camion. Si a stat asa camionul in soare in luna iulie la 40 grade, timp de 12 zile !!! In sfarsit , toata lumea spunea ca o sa gaseasca zemuri si focar de infectie in camion, cand dupa cele 18 zile, s-a dispus expertizarea marfii de catre Judecator. Impreuna cu expertul judiciar , cu avocatul firmei care detinea depozitul en-gross, si cu patronul firmei de transport, am mers sa deschidem camionul....Ce credeti ? Cartofii nu aveau nici pe dracu desi au stat in caldura, fara aer, fara soare; erau cativa stricati insa in nici un caz nu erau asa cum ne asteptam noi, adica o zeama pestilentiala ! Concluzia a fost pusa de avocatul depozitului en-gross : " slava domnului ca grecii fac cartofii astia din pastile ca altfel nu mai gaseam nimic!"
...Chiar asa sa fie slava domnului ? pai noi mancam cartofii astia...
Fara comentarii.
Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com "
11.08.2008
http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Atentie-la-pepenii-turcesti.-ca-mustesc-de-chimicale-4-1552.html
Fructe şi legume cancerigene
Suprafetele de teren olandeze, pe care se cultiva legume si fructe, sunt incomparabil mai reduse decat ale Romaniei. Cu toate acestea, noi importam de la ei, si nu invers. Ceea ce denota ca olandezii detin tehnologii superioare de cultivare si folosesc tratamente chimice care eficientizeaza productia. Daca in cazul altor produse alimentare, oamenii prefera sa le consume (desi cunosc faptul ca sunt pline de E-uri cancerigene), pentru ca au un aspect si un gust placut, in ceea ce priveste legumele din import situatia este putin diferita. Sunt frumoase ca aspect, insa gustul lasa de dorit, comparabil cu cele autohtone. La fel, legumele produse in Turcia sunt aspectuoase si aromate, insa nu si gustoase. Cum cea mai mare parte a teritoriului Turciei sufera cronic din cauza lipsei de apa, denota ca se folosesc din plin soiuri de legume rezistente si se utilizeaza la scara industriala tratamente chimice pentru eficientizarea productiei. Apoi, surplusul il exporta, indiferent de anotimp, in tari ce nu se descurca prea bine la acest segment al agriculturii. Dar, cel mai inexplicabil dintre toate este importul de legume din Israel, stiut fiind faptul ca relieful acestei tari este nisipos si stancos. Ca sa produca legume aromate si aspectuoase, israelienii au importat pamant si l-au pus in ladite. Asa au reusit sa produca astfel de alimente, ce n-au crescut niciodata in Tara Sfanta. Desigur, respectivul pamant este tratat chimic in permanenta, pentru a putea rodi.
Legumele si fructele sunt tratate chimic pentru a asigura o productie mare, pentru a rezista mai mult si a-si pastra aspectul de proaspat in galantare. De exmplu, Romania importa capsuni iradiate, al caror proces de coacere este stopat prin acest procedeu. Pietele noastre au fost penetrate de lubenite (pepeni verzi) injectate pentru grabirea coacerii. Acest procedeu a fost asimilat si de unii producatori care activeaza la noi. Riscul cancerigen pe care il presupune agricultura intensiva consta in utilizarea ingrasamintelor chimice, cu predilectie cele azotoase. Datorita gestionarii incorecte si abuzive a acestei tehnologii, plantele acumuleaza cantitati mari de azotati, ce se transforma in azotiti si apoi in nitrozamine - substante deosebit de cancerigene.
Gustul legumelor este conferit de prezenta sarurilor minerale intr-o proportie mai mare ori mai mica. In legumele din import, gratie cultivarii intensive, acestea contin si o mare cantitate de glucide, obtinuta prin cresterea plantelor la lumina artificiala. Pe de alta parte, cele mai multe legume importate nu sunt cultivate direct pe pamant, ca la noi, ci in ghivece ori ladite speciale, de unde si insuficienta sarurilor minerale, cu precadere in continutul tomatelor. Din cauza stimulentelor chimice ce nu caracterizeaza productia autohtona de legume si fructe, Romania reuseste sa obtina maximum 300 tone de rosii la hectar, in vreme ce productia din tarile occidentale atinge si la 600 tone/ha.
Cornelia Ionescu, consilier la Ministerul Agriculturii, sustine ca populatia ar trebui sa evite cumpararea rosiilor ce prezinta excrescente, deoarece coacerea acestora a fost stimulata in exces cu substante chimice. Din nefericire, controlul pesticidelor si al ingrasamintelor sintetice in cultivarea legumelor si fructelor in Romania este inexistent.
Specialistii au ajuns la concluzia ca intre excesul folosirii pesticidelor si tulburarile de comportament (hiperactivitatea si autismul), inregistrate in special in randul copiilor si adolescentilor, exista o foarte stransa legatura. Totodata, expunerea la rezidiile pesticidelor are legatura cu dezvoltarea necorespunzatoare a creierului si a sistemului nervos.Aceste toxine sunt banuite a fi responsabile in aparitia diverselor forme de cancer si a unor grave tulburari hormonale. Dovleceii si castravetii tratati chimic contin niveluri ridicate de pesticide cancerigene. Chiar daca anumite substante au fost interzise in cultivarea acestor legume, otravurile au ramas in sol, noile productii fiind, de asemenea, contaminate. Alimentele din categoria legumelor si fructelor care contin cel mai ridicat nivel al rezidiilor de pesticide sunt considerate a fi: strugurii, spanacul, rosiile, piersicile, merele si perele, dovleceii de iarna, capsunile, bananele, mazarea, fasolea verde si broccoli. Pentru diminuarea riscurilor la care se expun, consumatorii trebuie sa inlature coaja acelor legume si fructe banuite a fi periculoase pentru sanatate, chiar daca in acest mod se pierd o multime de minerale si vitamine. Iar atunci cand procedeul recomandat nu este posibil, alimentele trebuie sa fie foarte bine spalate, inclusiv cu detergenti speciali produsi recent in Comunitatea Europeana.
Coaja e cea mai periculoasa
Dintre cele mai periculoase elemente chimice de sinteza, produse pe baza de pesticide, mentionam E 230 (difenil), E 231 (ortofenil) si E 233 (tiabendazol). Aceste pesticide, injectate in coaja fructelor, sunt utilizate pentru protejarea citricelor de mucegaiuri, boli, daunatori si pastrarea aspectului in timpul transportului si comercializarii. Ele provoaca alergii in urma atingerii fructelor si chiar hemoragii interne. Un sfat pe care ni-l dau specialistii este acela de a nu consuma coaja citricelor in diverse preparate - cum sunt prajiturile, coliva, torturile si alte dulciuri -, pentru a le aromatiza.
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-04-26&id=236666
Când oamenii se joacă de-a Dumnezeu
Agricultura romaneasca sub amenintarea modificarilor genetice
E ca si cum m-as fi trezit in mijlocul unui film de actiune, la cinema. Firme de bio-tehnologie, sute de milioane de dolari in joc, politicieni implicati, experimente secrete, amenintari cu moartea, masini care se trezesc in trafic cu franele taiate. Dar eu nu mananc pop-corn pe ultimul rand al salii de cinema, si acesta nu este un film venit de la Hollywood. Toate astea se intampla in Romania. E de ajuns sa pronunti: Organisme Modificate Genetic (OMG) si te trezesti in mijlocul unui scenariu ce seamana cu un film de groaza.
Cand spunem Organisme Modificate Genetic (OMG) sau Transgenice, cel mai adesea ne gandim la rosiile fara gust, la legumele enorme si perfecte, dar fara miros, asezate frumos in rafturile supermarketurilor.
Dar nu acestea sunt OMG-urile! Rosiile "de plastic" sunt doar niste plante indesate cu pesticide, crescute fortat, cu exces de ingrasaminte chimice. Plantele modificate genetic sunt cu totul altceva.
Ceva mult mai periculos si mai grav, desi nu se deosebesc prin aspect de cele conventionale.
In aceste plante s-a adaugat o gena, nu de la o planta, ci de la un virus.
Aceasta se pare ca este ultima jucarie a Occidentului, care transforma ogoarele in cornuri ale abundentei si umple buzunarele firmelor de bio-tehnologie cu sute de milioane de dolari.
Dar sa va spunem povestea de la inceput...
Oameni si soareci
Profesorul Eric Seralini a venit la Bucuresti sa vorbeasca despre pericolul OMG.
El este unul dintre cercetatorii in biochimie cei mai avizati din lume. E un pic stangaci sau poate timid, atunci cand vorbeste publicului. Pana si vocea lui are o modestie fundamentala, insa argumentele sale cad ca o ghilotina: "Cercetarile facute pe anumite soiuri de porumb si de soia modificate genetic au scos la lumina lucruri grave: consumul lor aduce modificari ficatului, pancreasului, rinichilor. Sunt atinse, de asemenea, organele reproducatoare. Femei din America ce au muncit in ferme cu OMG au pierdut sarcina si altele au nascut prematur. Nu in ultimul rand, sunt atacate sistemul nervos, sistemul imunitar, se poate ajunge la diabet, cancer sau alte boli, ce sunt provocate, in general, de pesticide".
Seralini este profesor la Universitatea din Caen, Franta. De cand a facut aceste descoperiri, merge peste tot in lume, pentru a vorbi despre ele. Dar, desi studiile sale castiga tot mai multi adepti, alimentele modificate genetic continua sa se afle pe rafturile magazinelor.
De fapt, povestea OMG-urilor a inceput... in Vietnam.
Firma "Monsanto" a pus la dispozitia armatei un erbicid, care aruncat din avion distrugea orice fel de planta: Agent Orange.
In urma lui, terenul ramanea ca in palma. Cativa ani mai tarziu, a aparut soia modificata genetic (soia MG) si "agent orange" a devenit erbicidul Roundop. Pe un camp cu soia MG, in urma erbicidarii cu Roundop, dispar toate buruienile, dar soia MG ramane. Simplu si eficient. Ca sa obtina insa o asemenea rezistenta, soia si porumbul au fost modificate genetic. In urma testarii, astfel de inventii au fost aprobate in America.
Apoi au fost aprobate si in UE, prin presiunile Organizatiei Mondiale a Comertului.
Profesorul Seralini isi drege un pic vocea si isi spune mai departe povestea: "Am vrut sa vad testele companiei "Monsanto". Am vrut sa vad pe ce baza stiintifica a aprobat Franta aceste plante. Am cerut testele. Mi s-a spus ca ei nu sunt autorizati sa le dea. Le-am cerut Uniunii Europene si ei mi-au spus ca testele sunt depuse in Germania, dar ele sunt secret confidential. Asa ca am mers in Germania si, impreuna cu Greenpeace, am cerut si acolo testele. Am fost refuzati. Am dat in judecata compania "Monsanto", pentru ca nu vrea sa dea publicitatii informatii de interes public. Dupa un proces de doi ani, am castigat, si "Monsanto" ne-a dat testele. Descoperirile ne-au speriat: crestere in greutate, marire a ficatului, probleme renale si perturbatii urinare, grasimi in sange mai mari cu pana la 40%, zahar crescut cu 10% si altele. In plus, testele durasera doar trei luni si jumatate. In mod normal, ele ar trebui facute pe durata de viata a unui soarece, doi ani si jumatate, care echivaleaza cu 70-80 de ani pentru om. Vedeti, e o problema destul de tehnica... Dar nu poti aproba hrana a milioane de oameni pe niste teste care au durat doar trei luni si care sunt discutabile."
Profesorului Seralini i s-au alaturat cercetatori din intreaga lume. Unii au venit cu noi rezultate ce puneau in discutie OMG. In ciuda acestei solidaritati si a rezultatelor clare, nici in America si nici in UE, OMG nu au fost oprite. Totusi, doua tari - Austria si Ungaria - au interzis porumbul MON810 si MON863 pe teritoriul lor. Franta, Germania si alte cateva tari se pregatesc sa faca acelasi lucru.
Experimente secrete
Sunt undeva, in marginea orasului Bistrita. Mai exact, pe dealurile din afara orasului, unde se afla "Statia de Cercetare Bistrita". Livezile se intind pana la primele blocuri ale orasului. Este una dintre cele aproximativ 20 de statii infiintate pe vremea lui Ceausescu, pentru dezvoltarea agricola, raspandite cam peste tot in tara. Zona Bistritei este recunoscuta ca fiind zona originara a prunilor din Europa, locul cu cea mai mare diversitate a acestui soi. Cladirea Statiei de cercetare pare parasita. Se vede ca nu s-au mai facut renovari de ani buni. Pe holurile intunecoase si prafuite ale institutiei, ajung intr-un birou pe usa caruia scrie "Director".
Nici la Targul Secuiesc nu exista o evaluare clara a altui experiment: cartofi modificati genetic. Nu se stie unde si cat s-a plantat, sau daca au fost luate masuri de siguranta, pentru a nu se contamina si alte culturi. Despre acest gen de experimente se stiu putine lucruri si, in general, opinia publica din Romania afla prea tarziu sau deloc. Insa cea mai mare problema a Romaniei, in ceea ce priveste OMG, este cultura de soia si cea de porumb.
Jonglerii cu legea si frauda din banii europeni
Timp de peste 10 ani, in Romania s-a cultivat soia modificata genetic. Aproape toata soia din Romania era contaminata. Este unul dintre motivele pentru care, odata interzisa, incepand cu ianuarie 2007, agricultorilor le-a fost destul de greu sa gaseasca seminte conventionale, adica obisnuite. Unii nu au gasit si au pus, in mod ilegal, tot soia transgenica.
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel din satul Batar, de langa Oradea: peste 250 de hectare au fost insamantate cu soia transgenica. Primarul din Batar, domnul Gheorghe Bondar, m-a primit bucuros ca poate explica situatia presei: "Pentru noi a fost o nenorocire, cand am auzit ca tocmai in satul nostru s-a intamplat asa ceva. Noi avem aici multi fermieri care fac bani buni din agricultura ecologica. Ne mandrim cu asta si consideram ca asta este agricultura viitorului. Garda de Mediu a venit si a descoperit intamplator acea cultura ilegala de soia. Era un fermier italian. Pusese 300 de hectare de soia conventionala si aproape inca pe atat modificata genetic. Daca Garda de Mediu nu observa diferenta, cu siguranta ca acea soia ajungea in farfuriile oamenilor ca o soia normala", imi spune primarul si ma duce sa imi arate productia proprie de soia si de grau ecologic, aflate la mare cautare in Vest.
In ianuarie 2007, pentru ca am intrat in Uniunea Europeana, unde culturile modificate genetic nu au fost niciodata aprobate, in consecinta si culturile de soia modificata genetic ar fi trebuit interzise.
Dar n-a fost asa, ele au fost aprobate la noi. Se stia ca sunt discutii legate de siguranta cultivarii si consumului de soia MG, si totusi, ea a fost aprobata. "Cine a aprobat?", l-am intrebat pe Dan Craioveanu, unul dintre cei mai cunoscuti luptatori ecologisti de la Cluj. "Ministrii de-atunci. Astazi nu mai poate fi nimeni tras la raspundere. Atunci era legal, acum e ilegal. Problema legalitatii plantelor modificate genetic in 1998, anul cand au fost introduse primele plante transgenice la noi in tara, este una subtila si perversa. In momentul acela, nu aveam de fapt o legislatie pentru asemenea plante, ci le-am introdus in camp, ca pe niste culturi conventionale, fara sa tinem cont de nici o norma de securitate. Ceea ce s-a intamplat atunci, si in toti anii in care s-a continuat cultivarea de soia MG, nu poate fi reparat prin declaratii oficiale pe hartie."
Ne-am intalnit intr-o cafenea din Cluj. El e tanar si, in ciuda tuturor "aberatiilor de sistem", si-a pastrat entuziasmul. Cu o cafea in fata si cu lumea roind in jurul nostru, isi deschide laptopul si imi arata harti, documente si comunicate de ultima ora.
"Anul asta, in aprilie, comisia europeana a efectuat o vizita in Romania pentru a verifica diferite aspecte legate de OMG. Ei au facut un raport in care spun ca in Romania au gasit 227 de fermieri care au cultivat ilegal soia MG pe o suprafata de 8126 ha. Acesti producatori ilegali au fost anuntati la Garda de Mediu. Noi am cerut informatii in legatura cu ei, dar raspunsul autoritatilor lasa de dorit. Nu avem cunostinta despre masurile luate de autoritati in privinta acestor culturi ilegale. In mod normal, trebuiau distruse si aplicate amenzi celor responsabili. Speram ca lucrurile s-au intamplat asa, in ciuda lipsei de transparenta de care dau dovada autoritatile."
Din aceste date mai reiese insa ceva. Conform legislatiei europene, doar cei ce cultiva plante conventionale primesc subventii din partea UE. Dar controleaza cineva, in Romania, daca printre culturile conventionale nu se introduc, fraudulos, si culturi OMG? Nu numai ca lucrul acesta ar fi ilegal, dar el inseamna si frauda de fonduri europene. Deci, avem de-a face, numai pe anul 2007, cu o frauda din fonduri europene, pe o suprafata de peste 8000 de hectare. Si cu toate astea, raspunsurile intarzie sa apara.
Amenintari cu moartea
Gabriel Paun este liderul echipei "Greenpeace" Romania. Este cel mai inversunat ecologist si, datorita interventiilor si manifestatiilor sale, opinia publica a fost informata despre problema OMG.Gabriel Paun pe terenTuns scurt si cu un zambet retinut, ma asteapta la una dintre cafenelele bucurestene, din Piata Dorobanti.
Il stiam de la televizor, de la zecile de manifestatii ale Greenpeace-ului. "Eu nu sunt in mod fundamental impotriva tehnologiei. Sunt de acord ca biotehnologia poate ajuta oamenii, dar in cazul OMG, nu este o certitudine. Ba dimpotriva, avem o multime de date stiintifice care ne spun ca sunt un real pericol pentru populatie si pentru mediu. Atunci, de ce sa le folosim? Doar pentru ca unii au interese financiare enorme in aceasta problema?"Gabriel face munca asta de cativa ani buni. Merge prin toata tara sa ia probe din culturi, sta de vorba cu fermierii, face teste in Austria, mobilizeaza voluntarii ecologisti si cere raspunsuri clare autoritatilor. Din cauza asta, a primit amenintari cu moartea. Unele la telefon, altele in direct, la emisiuni televizate. Intr-o zi, a luat-o pe mama sa in masina si a plecat prin oras. In plin trafic, si-a dat seama ca franele nu mai tin. A reusit sa evite o tragedie in ultimul moment. Soferii din spate il claxonau de ceva vreme, fara ca el sa isi dea seama de ce. Odata oprita masina, a coborat si a vazut ca pierde si benzina pe undeva. "Am pierdut 20 de litri de benzina. Am chemat o echipa tehnica si au verificat masina. Au gasit aerisirea de la frane desfacuta si filtrul de benzina scos de la locul lui, cat sa las o dara de combustibil in urma mea. Ce s-ar fi intamplat daca treceam peste o tigara aprinsa?". Daca se ajunge la asemenea interventii, inseamna ca interesele sunt mari. Foarte mari. Gabriel zambeste, totusi. E foarte bucuros de rezultatele ultimei campanii, cea dusa in supermarketuri. "E incredibil! Intr-un an de zile, "Cora" si "Carrefour" au trecut pe verde, adica in magazinele lor nu se mai gasesc produse cu OMG. "Mega Image" si "Auchan" au trecut de la cod rosu la cod portocaliu si in curand vor fi pe verde. In plus, 46 de organizatii si producatori au semnat o petitie impotriva OMG in Romania. De fapt, magazinele au inteles ceea ce politicienii par sa nu inteleaga: aproape 70% din populatia Romaniei, conform sondajului nostru, nu doreste OMG."
"Nu ne-am vazut, nu te cunosc"
Cand realizezi o ancheta despre modificarile genetice, trebuie sa urmezi reteta scandalului Watergate: "Folow the money", "Urmareste banii", si raspunsurile vin de la sine.
Dar ai nevoie de cineva care sa iti spuna in ce directie sa urmaresti banii. Asa am ajuns la "Explicator". M-a primit intr-o camaruta. Am lasat telefoanele pe hol: "E mai sigur asa", mi-a spus sec.
Ne-am asezat la masa si el a inceput cu o scurta introducere: "Nu ne-am vazut niciodata, nu te cunosc, numele meu nu vreau sa apara nicaieri. Am familie si copii si nu vreau sa am nimic de-a face cu asta". Apoi mi-a spus ceea ce considera ca trebuie sa imi spuna: "Presupunem ca o planta are un milion de gene. Sa zicem porumbul, sau orezul. Daca eu reusesc sa ii adaug o gena de la un animal sau de la o bacterie, acel porumb va purta numele meu si nu va mai fi un simplu porumb. Eu imi brevetez aceasta inventie si imi apartine cu acte in regula. Oricine de pe planeta asta care vrea sa foloseasca acel soi va fi obligat sa imi plateasca mie. Acest soi de porumb sau de orez are avantaje: e mai frumos, e mai ieftin, poate creste mai mult la hectar, il erbicidez o singura data si pretul sau scade. Eu imi vand marfa, ceilalti producatori nu. Dupa cativa ani, ceilalti producatori nu vor mai face fata concurentei mele si vor cumpara si ei samanta mea, ieftina si buna. Vor renunta la ceea ce cultivau ei. In felul asta, dispar soiurile conventionale si toti vor cumpara numai soiul meu. Cand toti vor cumpara de la mine seminte, nu numai ca ma aflu in situatie de monopol, dar nimeni nu mai are seminte conventionale, nimeni nu mai are alternativa si atunci eu pot dubla sau tripla pretul. Asta e o solutie. Alta solutie este sa nu maresc pretul, dar sa primesc avantaje politice sau militare sau de care vreau eu. Batalia OMG este batalia pentru monopolul pe mancare. Pe soia, porumb, orez - cele mai consumate alimente din lume. Toate firmele de biotehnologie care vand seminte sunt americane. Restul... se intelege de la sine. Aici nu e vorba de vreo teza conspirationista. Sunt mecanismele simple ale comertului. Cerere si oferta, nimic altceva. Deci, cine vinde semintele are un interes direct si enorm. Acum: cine le cumpara? Populatia nu le vrea, magazinele nu le vor, taranii obisnuiti nu au bani pentru asa ceva. Raman marii fermieri. Agricultorii mari, cu zeci de mii de hectare. Acolo se simte diferenta de bani, daca erbicidezi doar o data sau de doua ori. In Insula mare a Brailei, in Moldova, in sud. Cand sunt pe cale sa se interzica OMG, si asta iti aduce o paguba de cateva milioane de euro, ce faci? Poate preferi sa pierzi mai putin si sa se voteze alta lege in Parlament."
Am stat de vorba cateva ore. Cateodata, imi facea scheme, imi desena cum merge cercul intereselor. Nu este inversunat, nu este nici resemnat. Stie ca lucrurile stau intr-un fel si fortele care le-au aranjat sunt mari si stabile: ei fac regulile jocului.Incep sa inteleg curajul nebun al celor de la Greenpeace, al unuia ca Gabriel Paun sau Dan Craioveanu, care merg inainte, cu toate amenintarile si toate piedicile. Chiar daca in Romania oamenii ar fi convinsi sa nu mai consume produse cu MG, problema ar fi rezolvata doar pe jumatate. Pentru ca nu toata productia de OMG ajunge in consumul direct. Porumbul sau soia sunt transformate in furaje. Cu ele sunt hranite vacile, porcii, puii pe care apoi ii mancam noi. Nimeni nu stie daca e bun sau nu laptele unei vaci hranite cu OMG. Sau ce efecte va avea asupra noastra daca il consumam zece ani. De multe ori, producatorii de OMG spun ca nimeni nu a patit nimic pana acum. Dar nimeni nu pateste nimic daca fumeaza o tigara sau un pachet. Problema este atunci cand fumezi 10-20 de ani. Si nimeni nu stie care sunt efectele OMG asupra omului pe termen lung. Apoi, mai este o problema foarte importanta: mediul.
Natura sub asediu
Profesorul Aurel Maxim ma primeste in mansarda Universitatii de Stiinte Agricole. Este unul dintre cei mai cunoscuti ecologisti de la Cluj si am ajuns la el in urma numeroaselor recomandari.Aurel Maxim"Trebuie sa va spun ca am participat cativa ani in proiectul prunilor transgenici de la Bistrita. Va surprinde, nu? Da, eu sunt un reconvertit. Pur si simplu, mi-am dat seama intr-o zi ca nu este bine ceea ce se intampla acolo. Din aparator al OMG am devenit profesor de ecologie", spune dus pe ganduri. Il rog sa imi vorbeasca despre impactul OMG-urilor asupra mediului. "Cred ca cel mai important lucru care trebuie spus despre impactul lor asupra mediului este urmatorul: reprezinta o poluare. Dar nu este o poluare obisnuita. De exemplu, benzina dintr-o conducta se scurge in mare sau in pamant. In 10, 20, 30 de ani, locul se curata, natura lupta si isi revine. In cazul OMG, lucrurile nu stau asa. Dimpotriva: daca o albina a dus polenul si a contaminat un alt pom sau o alta planta cu polen de la un OMG, in fiecare an acel nou pom contaminat va transmite mai departe. Cu fiecare an, aceasta poluare nu numai ca nu dispare, dar se poate imprastia in toata natura. Efectele sunt absolut incontrolabile. Nu stim ce efect va avea asupra fluturilor, gazelor, animalelor sau oamenilor care vor consuma intamplator sau nu acea planta. De aceea, exista o lege europeana, numita "legea precautiei", care spune clar: nu se pot cultiva plante al caror control nu este detinut total. Nu se poate porni asa ceva decat daca exista mijloacele tehnice de a opri acel ceva. Si ma indoiesc ca exista metode sa opresti natura in intregul ei."In afara acestui pericol, sa zicem general, mai exista si altele, punctuale. De exemplu, porumbul MON810. El a fost facut sa absoarba si sa produca insecticid. Este, asa cum spunea profesorul Seralini, "un burete pentru insecticid, in porumbul respectiv acesta regasindu-se in concentratie de pana la o mie de ori mai mare". Pe de o parte, asta dauneaza grav solului: in fiecare an ramane in pamant o radacina imbibata cu insecticid. Insecticidul poate trece in panza freatica si de acolo in rauri. In plus, noi cercetari au demonstrat ca acelasi tip de porumb combate si alte vietati decat cele vizate. Anumiti fluturi mor fara ca ei sa fi fost vizati de la inceput. Si daca anumite insecte mor, riscul este sa se creeze un gol in lantul trofic: daca fluturele moare va muri si pasarea care se hranea cu el, daca pasarea moare dispare si animalul care se hranea cu acea pasare si asa mai departe, cu niste consecinte pe care nimeni nu le poate estima. L-am intrebat pe prof. Aurel Maxim "Cum de a aprobat Ministerul Mediului culturile de OMG in Romania?". "Cel mai bine este sa mergeti si sa-i intrebati pe ei", mi-a zambit trist profesorul. Ceea ce am si facut.
Dictatul de la Bruxelles
Ministerul Mediului se afla in fata Casei Poporului, intr-una din cladirile cu care incepe fostul Bulevard Victoria Socialismului. Trei secretare stau la un birou lung, exact langa usa ministrului. E un soi de cartier general aici, unde vestile se intretaie, se centralizeaza, se filtreaza. Faxurile, telefoanele si calculatoarele zbarnaie incontinuu. In sfarsit, mi se face semn sa intru. In urma mea, se inchide usa capitonata si toata zumzaiala de afara dispare.
- Domnule ministru, cum explicati faptul ca soia MG a fost mai intai aprobata in Romania, deci recomandata consumului, si apoi interzisa? Se fac experimente pe romani?
Attila Korody: - Deocamdata, in Romania e interzisa doar cultivarea soiei MG, nu si consumul. Inainte, nu erau interzise nici consumul si nici cultivarea. Aplicand standardele europene, Romania a oprit cultivarea de soia MG. In consum, soia MG exista in toata Europa.
- In Franta, Germania, Ungaria s-a pus un moratoriu pe porumbul modificat genetic...
- Si noi am inceput proceduri, atat prin discutii cu ONG-uri, cat si cu producatori, institute de cercetare. Dorim sa obtinem un ragaz pentru a defini politicile interne si pentru a avea destule date clare, care sa ne dea garantii asupra sigurantei cultivarii acestuia, mai ales asupra protectiei mediului. De aceea se vor comanda studii care vor fi gata la inceputul anului viitor.
- Verificati la minister testele?
- Din pacate, Ministerul Mediului nu are calitatea de a interzice singur aceste OMG-uri. Are calitatea de a face studii pe impactul asupra mediului si nici macar, din pacate, pe impactul asupra populatiei.
- Practic, aprobarea porumbului modificat genetic in Romania s-a facut pe baza unei recomandari date de UE?
- Exact.
- Pur si simplu, lucrurile astea sunt dictate de la Bruxelles?
- Da, au fost dictate de la Bruxelles.
- Cine va fi responsabil de contaminare, daca ea se va intampla? UE?
- La noi, nu prea exista la ora actuala un institut de cercetare care sa fie neutru pe problema OMG. In Romania, nu exista capacitatea de a organiza o dezbatere tehnica pe acest subiect. Majoritatea sunt pentru...
- Au existat presiuni din partea Ambasadei SUA?
- Ambasadorul SUA mi-a facut o vizita saptamana trecuta. Una dintre teme a fost sa sprijine utilizarea acestor produse. Punctul meu de vedere a fost: precautie. Inca nu suntem pregatiti sa acceptam pe scara larga aceste culturi.
Bunicul savant
La cativa kilometri de Bucuresti, pe Autostrada Soarelui, se afla "Statia de Cercetare Fundulea".
Directorul Toncea imi explica de ce a luat aceasta decizie: "Era cumva impotriva principiilor noastre. Noi de zeci de ani amelioram soiuri in mod traditional. Am considerat ca este o greseala sa mai cultivam semintele lor si ca este impotriva constiintei noastre. Ne-am indreptat spre ecologie si spre produse ecologice si cred ca am facut bine. Poate nu avem banii lor sa investim in imagine, dar lucram curat si suntem un reper in agricultura".
Imi dau seama ca, in mod bizar, desi semintele de la Fundulea se vand foarte bine in Canada, Franta, Turcia sau Bulgaria, in Romania cercetatorii de acolo sunt marginalizati si nu au la fel de multi lobby-sti ca pentru OMG. Politicienii romani nu numai ca nu promoveaza produse autohtone ecologice de calitatea celor pe care le-ar gasi aici, dar nici macar nu se intereseaza de nevoile cercetatorilor.
Domnul Toncea il invita la discutie pe unul dintre colegii sai, domnul Ion Antohe. Privire senina, surtuc modest, de sub care se vede insa gulerul alb al camasii. Un bunic bland, asta este domnul Antohe la prima vedere. Cand incepe sa vorbeasca, iti dai imediat seama ca ai in fata un savant.
Vorbeste rar si cu o demnitate la fel de puternica precum simplitatea infatisarii sale. "Problema este ca ei incearca sa interfereze gene de la alte regnuri la regnul vegetal. Nici un om de stiinta cu scaun la cap nu isi asuma raspunderea pentru asemenea risc. E greu sa prevezi ce se va intampla. Cand incrucisezi vegetal cu vegetal e mai simplu, pentru ca natura stie ce are de facut. Si noi modificam structura genetica, dar fara sa fortam natura. Am lucrat curat, peste 30 de ani, si am gasit solutia. Am reusit sa obtinem pe cale naturala un porumb cu aceleasi caracteristici pe care le are cel modificat genetic", imi spune domnul Antohe.
O descoperire geniala, undeva in praful Baraganului, pe care acest savant mi-o spune pe cel mai obisnuit ton. Directorul Toncea ma invita sa vad "sala de expozitie". Aici sunt expuse toate soiurile obtinute de Statiunea Fundulea. Unele au productii record. Porumb, grau, soia. Nu pot sa nu ma gandesc ca un astfel de soi, obtinut prin metode conventionale, trebuie sa astepte aproximativ doi ani doar in Romania, ca sa fie aprobat, in timp ce OMG au fost acceptate in intreaga lume, dupa trei luni de teste.
Epilog
Ajung acasa. In timp ce imi torn lapte in cana, ma gandesc la ce a mancat vaca inainte sa dea laptele. Apoi ma gandesc la laptele aproape galben pe care il beam la bunicii mei, in copilarie. Astazi nu e sigur ce mananc.
Cine stie ce alergie sau boala se afla in cana cu lapte? O las deoparte.
Formula As Nr. 802 - 14.01.2008
http://www.formula-as.ro/2008/802/ecologie-14/cand-oamenii-se-joaca-de-a-dumnezeu-9029