"Câinii nu m-au muşcat niciodată. Doar oamenii."

luni, 21 decembrie 2009

Nemo













Începând cu decembrie 2009 avem un nou membru în familie un peştişor beta: Nemo



Iarna



"Negreşit că, sus în ceruri
Soarele fiind aprins,
Nu se simte frigul, gerul
Care astăzi ne-a cuprins.

Negreşit! Focul din soare
Nu-l plăteşte Dumnezeu,
Însă noi plătim, sărmanii,
Lemne şi cărbuni mereu.

Doamne, de-ai veni-ntr-o noapte
Pe pământul îngheţat
Ca să vezi cât e de jalnic
Să tot tremuri nencetat,

Tu, care-ţi iubeşti făptura,
N-ai mai zice un cuvânt
Şi-ai opri crivăţul aspru
Să mai sufle pe pământ!"


de Ion Luca Caragiale


marți, 8 decembrie 2009

marți, 24 noiembrie 2009

Fără speranţă




"O inimă de piatră-mi bate-n piept
E-atât de rece, şi se-aude-ncet
Nu-mi mai simt sângele cum curge-n vene
Dar îmi simt viaţa cum trece lent pe lângă mine!

O lacrimă aş vrea să mai pot plânge
O lacrimă să îmi mai cadă pe obraz
Dar pe-acea lacrimă durerea mea o-nvinge
Aş vrea să zbier, să-mi vărs al meu necaz!

În ochii mei, atât de goi, se stinge
O ultimă speranţă de-a simţi
Cum e atunci când fericirea-nvinge?
O ultimă speranţă de-a trăi!"

de Necoara Denisa Cezarina

luni, 26 octombrie 2009

Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri

Ce porcării mâncăm





Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne.



Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie.


Slănină multă şi injecţii cu apă



În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor.



Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului.


De cealaltă parte, produsele „premium”, ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă.
Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul.
E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.


Departe de „mâncatul sănătos”


Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele „eco”, sunt pline de chimicale.
Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame: „Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici”.
Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs.
Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă.
Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. „Românii s-au obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne. În ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii, care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase. Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii”, spune Gheorghe Mencinicopschi.






SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama şi cotletul
Etichetele fără valoare
Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: „Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănânci încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce la obezitate”.



Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. „Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzhaimerul”, explică Gheorghe Mencinicopschi.
Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam.
„Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor”, spune Mencinicopschi.
AMENINŢĂRI
Bolile care ne urmăresc
Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime şi, în multe cazuri, vor fi obezi.
Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a omogeniza.
„Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a celei mai urâte forme de cancer - cel colonorectal”, spune Mencinicopschi.
Ziarul Evenimentul zilei 25.10.2009
citeşte mai departe :

miercuri, 21 octombrie 2009

România 2009



Râul Doamnei ar putea intra în Cartea Recordurilor în ceea ce priveşte numărul de PET-uri plutitoare pe apele sale. Am putea crede că sticlele din râu depăşesc în număr peştii.


REALITATEA.NET - Râul Doamnei s-a transformat în râul gunoaielor. Record de PET-uri aruncate în apă - IMAGINI INCREDIBILE

duminică, 11 octombrie 2009

Glossă


“Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,

În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşază-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă

Recea cumpănă-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru

Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul

Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace

Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii

La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, câtă-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovaraş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,

Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în lături,

De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu ramâi la toate rece.

Tu ramâi la toate rece,

De te-ndeamnă, de te cheamă:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.”

Mihai Eminescu

luni, 28 septembrie 2009

Cu-i îi pasă ?

”Noapte de noapte şi zile-ntregi aştept
Şoapte doar şoapte se pierd într-un deşert
Ochii ce nu se văd... se ascund pe drumul lor
Şi mai rămân decât... amintiri ce nu dor

Deşarte speranţe nu ştiu de ce trăiesc
Am numai vise ce nu se îndeplinesc
Visez o lume în care toţi şi eu
Să nu mai fim minţiţi şi nici loviţi mereu

Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?

Braţe întinse spre cer se risipesc
Şi ard în lumina pe care şi-o doresc
Visez o lume în care sunt şi eu
Dar nu rămân decât amintiri ce vin greu

Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?
Cui îi pasă oare de viaţa mea?”

interpretează Laura Stoica

luni, 10 august 2009

CODEX ALIMENTARIUS



Paul Anthony Taylor - Despre cosmarul numit CODEX ALIMENTARIUS
- Director pentru Relatii Externe al Fundatiei "Dr. Rath" din Germania
- "Codex Alimentarius este un instrument al fortelor care promoveaza un guvern mondial, controlat de corporatii"
Sub presiunile de decenii ale industriei farmaceutice transnationale, la 31 decembrie 2009, se intentioneaza implementarea fortata la nivel mondial a legii numite CODEX ALIMENTARIUS - Legea produselor alimentare sau Codul produselor alimentare. Desi in aparenta legea ar avea menirea sa protejeze standardele alimentare si medicale moderne, Codex Alimentarius intentioneaza sa scoata in afara legii orice metoda alternativa in domeniul sanatatii, cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor.
Practic, un tsunami gigantic ameninta tot ceea ce ar putea fi un potential concurent pentru industria farmaceutica. Boli precum cancerul, SIDA, maladiile cardio-vasculare, care ar putea fi tratate prin metode naturiste, vor fi lasate in seama medicamentelor de sinteza, care si-au dovedit, in majoritatea cazurilor, ineficienta si chiar periculozitatea. Totul, pentru a nu periclita uriasele profituri ale industriei farmaceutice mondiale.
Doctorul Matthias Rath, directorul fundatiei care-i poarta numele, descrie aceasta situatie astfel: "Adevaratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a castiga bani pe seama bolilor cronice, si nu de a se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli... Aceasta industrie este responsabila de un genocid permanent si raspandit, ucigand in acest mod milioane de oameni..."
In cadrul unui interviu oferit in exclusivitate, directorul pentru Relatii Externe al Fundatiei "Dr. Rath", d-l Paul Anthony Taylor, ne-a vorbit despre soarta care ne asteapta daca nu ne vom ridica glasurile impotriva legii Codex Alimentarius.
De mentionat ca la Parlamentul European au fost depuse circa 500 de milioane de petitii, dar, in ciuda acestei jumatati de miliard de semnaturi, directivele Codex Alimentarius au fost adoptate. Pana la 31 decembrie, Romania urmeaza sa se supuna ordinului lui "Big Brother".
"Parlamentarii romani n-au nici o putere in fata Codex Alimentarius"
- De cata vreme traim "la cot" cu acest Codex, domnule director?
Din 1963, de cand a fost adoptat. Fiind compus din standarde globale pentru toate produsele alimentare, inclusiv pentru suplimentele alimentare folosite in terapiile alternative, Codex Alimentarius va trebui aplicat de toate tarile. Lucrand ca un bloc, cele 27 de tari membre ale UE, inclusiv Romania, folosesc din ce in ce mai mult Codexul ca pe un vehicul de reglare a situatiei globale, asa cum emana el de la UE.
- Va fi Codexul obligatoriu dupa 31 decembrie? Ar putea parlamentul roman sa-l respinga?
- Toate standardele alimentare globale produse de Codex sunt deja efectiv obligatorii, gratie faptului ca sunt folosite de Organizatia Mondiala a Comertului (WTO), ca reper in adjudecarea disputelor internationale comerciale din domeniul alimentelor. Sanctiunile comerciale si uriasele costuri financiare care pot rezulta din pierderea unei astfel de dispute lasa tarile membre ale WTO fara alta optiune, decat introducerea standardelor Codexului in legile lor nationale. Romania este reprezentata la intalnirile Codex de oficiali din Autoritatea Nationala pentru Siguranta Alimentara si de Ministerul Agriculturii. In toate imprejurarile, acesti oficiali primesc ordine de la Guvernul roman si de la Comisia Europeana. Astfel stand lucrurile, Romania si guvernele celorlalte 26 de membre ale UE participa activ la conceperea standardelor alimentare globale, care ameninta sanatatea si viata intregii planete. In vasta majoritate a cazurilor, chiar daca ar dori sa respinga Codexul, parlamentarii romani nu pot avea o implicare semnificativa in acest proces. Practic, n-au nici o putere.
"Controland accesul nostru la alimente sanatoase si sigure, la medicina naturala, fortele din spatele Codexului intentioneaza sa ne controleze vietile"
- Cum va influenta Codexul sanatatea Planetei?
- In esenta, Codex Alimentarius este campul primar de batalie politica, unde razboiul se duce intre cei ce regleaza si controleaza productia alimentara mondiala, in drumul ei de la ferma la furculita. Ca sa raspund punctual intrebarii dumneavoastra, pe langa alimentele obisnuite, Codexul stabileste, de asemenea, standarde pentru vitamine, minerale si suplimentele alimentare, pentru produsele organice, produsele modificate genetic, etichetarea alimentelor, reclame, aditivi, reziduuri de pesticide si medicamentele veterinare. Din toate acestea, este evident ca legea Codex pune din ce in ce mai mult accentul pe interesele economice - in particular regasite in industriile farmaceutice, chimice si de produse modificate genetic - in detrimentul sanatatii umane. Fara dubiu, deci, Codexul este intr-adevar un instrument al fortelor care promoveaza asa-numita "globalizare" si un guvern mondial controlat de corporatii. Controland accesul nostru la alimente sanatoase si sigure, la medicina naturala, fortele din spatele Codexului intentioneaza sa ne controleze vietile.
- Pe site-urile Codex se spune ca le va controla in sens bun, spre binele tuturor oamenilor. Oare ar trebui sa fim linistiti?
- Comisia Codex Alimentarius considera interesele comertului international cu alimente ca fiind mult mai important decat protejarea sanatatii consumatorilor. Controland si limitand accesul nostru la alimentele sigure si sanatoase si la suplimentele alimentare, se poate vedea ca, in principal, Codex promoveaza interesele de multe miliarde de euro ale industriei farmaceutice. Pentru aceasta industrie, orice promovare a terapiilor naturiste este vazuta ca o amenintare directa pentru medicamentele chimice. Asadar, sper ca cetatenii romani nu vor gandi nici o clipa ca au un prieten in Codex.
- Credeti ca are Codex un sistem atat de performant, incat sa poata controla toate magazinele de suplimente nutritive din lume?
- Sistemele puternice de control guvernamental isi trag puterea din nepasarea publica. Daca popoarele stau in expectativa si nu reactioneaza, daca tu doresti sa traiesti sub o dictatura globala, controalele lor sunt eficiente. Daca nu, esti singurul care poate aduce schimbarea. Este vremea solidaritatii! Ca sa poata sa ne controleze sanatatea in viitor, Codex si UE depind de ramanerea popoarelor lumii in ignoranta fata de abordarile naturiste ale terapiilor alternative. Dandu-ne seama de asta, eu si colegii mei am dezvoltat recent un curs online, intitulat "World Health Alphabetization" (Alfabetizarea Lumii in domeniul Sanatatii). Directionand oamenii spre site-ul nostru - www.wha-www.org- puteti contribui la eradicarea analfabetismului privind sanatatea pentru voi insiva, pentru familie, prieteni, colegi si comunitatea in care traiti. De asemenea, am creat cateva site-uri utile tuturor celor ce doresc sa scape de amenintarea reprezentata de medicina "ortodoxa", promovata de marile trusturi farmaceutice: www.arv-facts.com// www.chemo-facts.com// www.cholesterol-fact.org// http://www.pharma-fact.org/.
"Semnati Petitia pentru un Referendum asupra Terapiilor Naturiste, la http://www.eu-referendum.org/ !"
- Vor fi publicatiile precum "Formula AS", care promoveaza terapiile naturiste, amenintate de restrictiile Codexului?
- Libertatea de expresie este deja sub amenintare in UE. Din fericire, sunt doua foarte importante lucruri pe care reviste precum "Formula AS" le pot face pentru a contribui la schimbare: promovarea Initiativei Referendumului European (www.eu-referendum.org) si promovarea site-ului "EU Facts" (www.eu-facts.org).
Primul include o petitie de respingere a asa-numitului "Tratat de la Lisabona" si o petitie pentru construirea unei Europe pentru popoare, de catre popoare.
Foarte importanta este Petitia privind un Referendum asupra Terapiilor Naturiste.
Indemnati cititorii sa intre pe site si s-o semneze. Peste un sfert de milion de europeni au semnat deja si avem astfel sustinatori in toate cele 27 de tari ale UE.
In site-ul Fapte Europene (EU Facts), avem publicate documente istorice privind "democratia" de tip Bruxelles si de unde se trage ea. In plus, oamenii vor intelege cum se incearca "livrarea" Europei, odata pentru totdeauna, intereselor corporatiilor. Prin Tratatul de la Lisabona, Comisia Europeana va fi ridicata la gradul de Guvern European, Guvern al Comisarilor, fara sa fi fost vreodata ales ca atare si in conditiile in care Parlamentul European va fi lipsit progresiv de putere. Iata ce rol important poate avea revista dumneavoastra.
"Codexul plaseaza restrictii severe asupra formelor naturale de ingrijire a sanatatii"
- Dati, va rog, un exemplu de cum interzice Codex suplimentele naturiste.
- Sunt deja cateva texte Codex care plaseaza restrictii asupra beneficiilor pentru sanatate, ce pot fi atribuite suplimentelor alimentare. Probabil cel mai semnificativ exemplu este adoptarea, in 1979, a Ghidului General asupra Teoriilor Naturiste. Radacina problemei Codexului este aceea ca plaseaza restrictii severe asupra formelor naturale de ingrijire a sanatatii.
Ca sa fiu mai exact, Ghidul Codex interzice urmatoarele:
1.Teoriile care sustin ca o dieta echilibrata si mancarea obisnuita din supermarket nu reusesc sa furnizeze totalul de nutrienti de care are nevoie un om sanatos. Teorii pe care le sustinem noi, Fundatia "Dr. Rath", bazandu-ne pe faptul ca alimentele, legumele si fructele nu mai contin nutrientii de acum cateva decade, si de aceea trebuie suplimentate cu minerale si vitamine.
2. Teoriile care sustin ca alimentele (inclusiv suplimentele alimentare) pot fi folosite in prevenirea, stoparea sau vindecarea bolilor, in asociere cu vitaminele si mineralele. Sunt suficiente dovezi si evidente stiintifice care demonstreaza ca micronutrientii pot preveni si trata bolile, numai Codex refuza sa le ia in consideratie, de teama ca industria farmaceutica isi pierde pietele.
Nimeni n-ar trebui sa mai aiba nici un dubiu ca legea Codex incearca sa impiedice oamenii de a avea acces la informatiile cruciale despre sanatate, care ar putea salva milioane de vieti.
- Care este pozitia Codex fata de agricultura bio? Altfel spus, cuvantul "organic" este sau nu pe placul Codex?
- Pericolul cheie in acest context este acela ca legea Codex a slabit in permanenta definitia cuvantului "organic". Ca rezultat, substante candva interzise sunt astazi permise din nou, cum ar fi bioxidul de sulf si etilena, folosite pentru coacerea fortata a bananelor si a fructelor de kiwi, desi este cunoscut ca acestea cauzeaza reactii alergice, ulcere si tumori canceroase.
Este monstruos sa numesti un fruct "organic", cand a fost transportat crud mii de kilometri, in containere frigorifice cu bioxid de carbon, si apoi bombardat cu etilena pentru a se coace, in preziua distribuirii in magazine.
La prima vedere, producatorii multinationali vor sa beneficieze de preturile mai mari ale alimentelor organice, dar fara a-si bate capul prea mult, cum fac micii fermieri specializati in adevaratele produse bio. In realitate, producatorii multinationali de alimente modificate genetic, sustinuti de Codex, vad alimentele organice ca pe o amenintare a modelului lor de business, pentru ca acestea nu pot fi patentate.
Rolul Codexului este, deci, de a proteja interesele producatorilor de medicamente chimice si de a-i elimina pe producatorii de suplimente naturale si agricultorii bio.
Pentru mai multe informatii despre Codex Alimentarius si Fundatia "Dr. Rath", vizitati www4dr-rath-foundation.org//Domnului Paul Taylor ii puteti scrie la e-mail: p.taylor@dr-rath-foundation.org


Ion Longin Popescu
Formula As 875 26.06.2009
Semnaţi petiţia împotriva CODEX ALIMENTARIUS care urmează a fi adoptat în decembrie 2009

Edvin Marton

















joi, 6 august 2009

La malul mării

















“Numai tu m-ai întrebat
Tăcuta mea chitară
De ce mă întorc aici
În fiecare vară

Mi-am uitat dragostea
Undeva la malul mării
Sub un cer,
Sub o stea
Într-o seară de neuitat

Şi de atunci ne-ncetat
Mă întorc la malul mării
Să-mi găsesc dragostea
Şi pe cine m-a uitat

Şi pe cine m-a uitat

Vrei să-ţi spun chitara mea
Doar numai pentru tine
Eu îmi caut dragostea
Dorită mult de mine

Mi-am uitat dragostea
Undeva la malul mării
Sub un cer,
Sub o stea
Într-o seară de neuitat

Şi de atunci ne-ncetat
Mă întorc la malul mării
Să-mi găsesc dragostea
Şi pe cine m-a uitat

Şi pe cine m-a uitat.”





interpretează Marina Voica



http://www.asculta-muzica.com/Marina-Voica-La-malul-marii/

Rugă la Marea Neagră




“Mare Neagră, vrem să vii,
Să speli zările lumeşti,
Dă-ne suflet de copii,
Dacă ne mai iubeşti.

Mă-ntorc la tine, Mare Neagră,
La malul tău mă-nchin şi tac,
Că numai tu vei ştii să vindeci
Ce nu mai are nici un leac.

Te strig de dincolo de moarte
La ţărmul tău să mă primeşti,
Să mă asculţi, şi-apoi, tăcută,
Să scriem pe nisip poveşti.

Te rog pe tine, Mare Neagră,
Cum l-aş ruga pe Dumnezeu,
Să ştergi cu valurile tale
Şi lacrima din gândul meu.

Şi, Doamne, cât eşti de frumoasă
Şi mie cât de dor mi-a fost,
Se-aşterne cântecul pe valuri
Să-mi fie leac şi adăpost.”


interpretează Tatiana Stepa


miercuri, 10 iunie 2009

James Blunt

Ani de liceu



















“Timp, încotro mergi?
Spre ce meleaguri noi, grăbit alergi?
Cum, poti într-o zi
Să schimbi în oameni mari nişte copii?

Azi, în pod pitit
Stă ursuleţul cârn
Ieri mult iubit
Şi, vrei ori nu vrei,
Anii de şcoală, vezi, se duc şi ei ...

Ani de liceu cu emoţii la română

Scumpii ani de liceu când la mate dai de greu
Ani de liceu când ţii soarele în mână
Şi te crezi legendar Prometeu

Ani de liceu când se-ntâmplă-o tragedie
Fiindcă el te-a zărit la un film cu alt băiat,
Anii de liceu împletind cu poezie
Tot ce ai tu mai bun, mai curat ...

Ani ... ani de liceu

Timp nu fi hain
Să mai fim liceeni, măcar puţin

Ani de liceu cu prietenii pe viaţă
Scumpii ani de liceu ţi-i vei aminti mereu
Ani de liceu enigmatica prefaţă
La romanul ce e doar al meu

Ani de liceu când în recreaţia mare
Te ascunzi ca să poţi înc-o dată repeta
Ani de liceu când o ora-un an îţi pare
Fiindcă ştii că te va asculta

Ani de liceu cu emoţii la română
Scumpii ani de liceu când la mate dai de greu
Ani de liceu când ţii Soarele în mână
Şi te crezi legendar Prometeu

Ani de liceu când se-ntamplă o tragedie
Fiindcă el te-a zărit la un film cu alt băiat

Ani de liceu împletind cu poezie
Tot ce ai tu mai bun, mai curat ...

Ani ... ani de lïceu ... “


interpretează Stela Enache & Florin Bogardo




marți, 9 iunie 2009

Somn de voie




Ce rost avem pe lumea asta?


"Din ce cauză trăim şi care e totuşi rostul nostru pe pământ, dacă până la urmă finalul este acelaşi?
Ce rost mai poate să aibă viaţa noastră dacă tot vom ajunge în punctul în care nu mai avem niciun rost şi nu mai putem face nimic?
Vom sta la sfârşit de viaţă şi ne vom gândi la scopul existenţei noastre, la cine şi ce a dorit când ne-a trimis pe pământ, ce lecţii a trebuit să învăţăm, ce tributuri a trebuit să plătim.
Părerea mea este că absolut tot are un rost pe lumea asta - fiecare gâză, fiecare cerşetor, fiecare fir de iarbă, fiecare copac... totul are un rost în sine.

De exemplu, rostul cerşetorului e de a te face să vezi că poţi ajunge ca el dacă nu iei aminte la provocările şi tentaţiile vieţii la timp, te face să lupţi pentru modul de viaţă pe care doreşti să-l duci, te face să treci bariere şi obstacole pentru a-ţi trăi viaţa într-un mod cât mai onorabil posibil.
Rostul gâzei este, probabil, să vezi cât de puternic poţi fi în faţa unei gângănii - o poţi strivi într-o clipă. Câţi dintre noi nu au prins o gărgăriţă şi nu au fost încântaţi de gingăşia şi frumuseţea ei?
Dar se întâmplă ca din prea mult drag de a o ţine pe mână să faci o mişcare greşită şi să o răneşti involuntar. Degeaba mai apoi ţi-ai dori să zboare pentru că, din neatenţie sau neglijenţă, ai rănit-o de moarte.
Poate însă că tocmai acesta a fost rostul ei în lume - să te facă să vezi că poţi face lucuri ireparabile fie doar şi din neatenţie...
Eu cred că rostul fiecăruia este legat de o faptă bună faţă de semenii noştri, pentru că acea persoană ne va aprecia şi ne va ţine minte, probabil, o viaţă întreagă.
Pentru că, probabil, chiar a avut nevoie de acea faptă bună din partea cuiva pentru a-şi recăpăta încrederea în ea şi a continua ce a început. Adică viaţa."
de Camelia Muntean, Revista Felicia

marți, 26 mai 2009

Copii, respectaţi-vă părinţii !



"„Să cinstesti pe tatăl tău si pe mama ta” - este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă - „ca să fii fericit şi să trăiesti multă vreme pe pământ” (Efeseni 6:1-3).
Nu de puţine ori am văzut tineri, mai ales la vârsta adolescenţei, care se plâng de părinţii lor. Si reciproca este valabilă pentru că nu puţini părinţi spun despre copilul pe care l-a crescut cu drag si grijă că a devenit altă persoană, una capricioasă si ţâfnoasă, atotştiutoare, obraznică.
Fiecare dintre noi cred că a avut ocazia să vadă care este atitudinea copiilor faţă de părinţi în timpurile noastre şi sunt sigură că nu ar pune nota zece acestui comportament.
Recent, vorbeam cu o mamă ce şi-a descărcat sufletul, spunându-mi că fiica ei şi-a pierdut respectul faţă de ea complet, că ea, mama, nu mai are nicio autoritate în faţa copilei.
Cu lacrimi în ochi îmi spunea că a ajuns să se teamă să-i spună o vorbă mai „apăsată”, s-o certe pentru o greşeală. Nemaivorbind de sfaturi - pe astea nu le acceptă din start, pentru că fata se înfurie dacă mama ei îi spune altceva decât ar vrea ea să audă.
Am fost uimită, pentru că o cunosc bine pe această mămică şi ştiu cum şi-a crescut copila - cu mare grijă şi infinită iubire.
Femeia consideră că educaţia fiicei ei este cel mai important lucru, a încercat s-o crească în spiritul respectului faţă de părinţi şi adulţi în general, a încercat să-i inoculeze valori morale pentru ca, mai târziu, să devină un adult responsabil, capabil să-şi crească viitorii copii după aceleaşi reguli.
Văzând lacrimile amare ale femeii, m-am gândit la toţi părinţii chinuiţi, m-am gândit că trebuie să fie îngrozitor să ajungi să vezi cum copilul tău nu mai are niciun respect faţă de tine după tot ce ai investit în el.
Nu cred că există un necaz mai mare pentru o mamă decât să vadă cum copilul căruia i-a dat viaţă şi pe care l-a înconjurat cu toată dragostea aproape că nu suportă ca ea, mama, să respire în prezenţa lui.
Aşadar, dragi copii, ar trebui să vă reevaluaţi poziţia faţă de cei care vă iubesc cel mai mult şi sub nicio formă nu vă vor răul, chiar dacă uneori par pisălogi sau excesiv de grijulii.
Nu uitaţi nicio clipă că veţi fi şi voi părinţi într-o zi si, sunt sigură, nu v-aţi dori să ajungeţi în situaţia femeii despre care vorbeam.
Şi nu uitaţi - oferiţi măcar un zâmbet şi o vorbă bună în fiecare zi părinţilor vostri şi veţi simţi diferenţa în comportamentul lor faţă de voi. "
de Camelia Muntean in Cuvant inainte pe 18 Octombrie 2008
Revista FELICIA

joi, 21 mai 2009

Puii chinezeşti

Ce porcării mâncăm
Zilele trecute am primit un e-mail de la o prietenă cu rugămintea de a-l trimite la cât mai multe persoane din listă şi m-am gândit să-l postez aici ca să afle mai multe persoane:


Atenţie la consumul de pui fiert înăbuşit sau afumat, această practică se poate întâmpla din cauza importurilor de produse alimentare din China! Important! Ei pot să furnizeze mii de tone de pui morţi în fiecare săptămână. Cum se face ? Priviţi!



În zori este cursa de a colecta puii de găină morţi



În căutare de pui morţi …



În jur de 5 curieri angajaţi de către şef pentru a căuta şi a cumpăra puii de găină morţi



Un pui mort costa RMB şi este vândut la 9 RMB după prelucrare



Au făcut depozit de pui morţi în curte



Carcasele sunt aruncate peste tot



pe asfalt ...



4 salariaţi încep să smulgă penele după ce au cufundat puii în apă fiartă într-un cazan ruginit



duhoarea este uneori aşa de rea încât, chiar şi cei mai experimentaţi angajaţi nu pot rezista



graba angajaţilor de a înlătura penajul



Se adaugă produse chimice pentru decontaminarea puilor



Se adaugă coloranţi ...



pentru a face o ofertă de pui foarte gustoasă vizibil



bine prezentate şi vor merge în Europa ...



Trimite acest mesaj la cât mai mulţi oameni posibil,




Pentru a vă păstra sănătatea dumneavoastră, evitaţi toate produsele alimentare importate din China ...
Pentru a păstra planeta noastră curată, consumă cel mai mult produsele locale: costul de CO² necesar pentru a transporta sute de milioane de containere încărcate cu produse fabricate în China este o crimă împotriva naturii ...
Pentru a păstra produsele noastre alimentare şi a producătorilor noştri de pui vii, mâncaţi cât mai mult posibil produse de origine şi regionale din ROMÂNIA ...

IMPORTANT IMPORTANT

Este un fapt! Fiecare are mai mult sau mai puţin frică de produse fabricate în China.

Dar poţi diferenţia cumva produsele pe care le cumperi?
Care sunt făcute în SUA, Filipine, Taiwan sau China?
Nu, nu-i aşa?

IATĂ UN EXEMPLU :

Primele 3 cifre din codul de bare al unui produs indică ţara în care produsul a fost făcut.

Exemplele
Toate codurile care încep cu:
690, 691, 692 - 695 sunt din China.

Codul 471 este fabricat în Taiwan.




Este dreptul nostru de a fi informaţi


De aceea, noi trebuie să ne protejăm.

În zilele noastre, oamenii de afaceri chinezi ştiu că, consumatorii nu preferă produsele "Made in China".
Deci, acestea nu indică lizibil ţara în care produsele sunt fabricate.


Amintiţi-vă primele 3 numere de 690 - 695 indică faptul că sunt "Made in China".

Este dreptul nostru de a fi informaţi

Aici sunt toate codurile de bare utilizate:

00 - 13: SUA şi Canada
30 - 37: Franţa
40 - 44: Germania
49: Japonia
50: Marea Britanie
57 ~: Danemarca
64 ~: Finlanda
76 ~ Elveţia şi Liechtenstein
~ 628: Arabia Saudită
~ 629: Emiratele Arabe Unite
740-745: America Centrală
480-489: Filipine


Spune-ţi la toată familia şi la prieteni !

De "vorbă" cu Puşa ...









luni, 6 aprilie 2009

marți, 17 martie 2009

De-ai fi tu salcie




”De-ai fi tu salcie la mal
M-aş face râu la umbra ta.
O stea pe cerul de opal
De-ai fi, în noapte m-aş schimba
Şi-acolo unde eşti o viaţă aş sta
În calea ta, în umbra ta ...
De-ai fi în zbor o rândunea
M-aş face cuib pe-un ram de pom
Sau primul fulg de nea
De-ai fi, m-aş face din zăpadă om
Şi-acolo unde eşti o viaţă aş sta
În calea ta, în umbra ta
Şi-n ochii tăi ce-n noapte
Somnul dulce i-a închis
Aş vrea să fiu clipa unui vis.
De-ai fi tu marea ce s-a strâns
În ochii ce nicicând nu mint
Pe-obrazul trist, pe care-au plâns
M-aş face lacrimă de-argint ...
Un loc oricât de-ascuns atât aş vrea
În gândul tău, în umbra ta
Şi-acolo unde eşti o viaţă aş sta
În calea ta, în umbra ta
Şi-n ochii tăi ce-n noapte
Somnul dulce i-a închis
Aş vrea să fiu clipa unui vis.
De-ai fi tu soarele pe cer
M-aş face când răsari în zori
Un câmp de florï ...”

interpretează Mihaela Mihai





vineri, 27 februarie 2009

Ce mi-aş dori de ziua mea ?




"Ce mi-aş dori de ziua mea?
Ce îşi doreşte orişicine;
Aş vrea din tot câte ceva
Şi să o duc un pic mai bine.

Ce mi-aş dori de ziua mea?
Ce îmi doresc, nu se mai poate
M-aş bucura dac-aş avea,
Puţin noroc şi sănătate.

Ce mi-aş dori de ziua mea?
Să fiu pe steaua mea din cer
Să locuiesc singur, aş vrea
Dar asta nu pot să-mi ofer.

Ce mi-aş dori de ziua mea?
Iubirea mea să mă dorească
Să îmi şoptească că mă vrea
Şi tot mereu să mă iubeasca ...

Ce mi-aş dori de ziua mea?
Un singur lucru vreau ... în fine!
Aş da orice, de s-ar putea,
Să am părinţii lângă mine!"

vineri, 20 februarie 2009

Floare albă, floare albastră



”Floare albă, floare albastră, ce dor mi-ai lăsat,
Floare albă la fereastră, cât te-am aşteptat.
Mi-ai lăsat ca amintire, toate visele,
Înfloreau doar pentru mine, toate florile.

Cântă florile, toată dragostea,
Cântă la fereastra mea,
Toate zilele şi toate nopţile,
Te aştept în viaţa mea.

Floare albă, floare albastră, flori de pe câmpii,
Înfloreşti doar la fereastră, când te-aştept să vii,
Mi-ai lăsat ca amintire, toate visele,
Înfloreau doar pentru mine, toate florile.”



interpretează Mirabela Dauer



N-ai să mă poţi uita

“Ar fi prea banal
Pentru povestea noastră
Veşnicul final
Să năruim cupola unei mari iubiri
Într-un moloz de aminitiri

Uiţi tot ce-am clădit
Şi epilogul pregăteşte acum grăbit
Crezând că dragostea o ştergi dintr-un condei
C-ar fi de ajuns numai să vrei

Dar …

N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Oricât de mult ai încerca
Cand orşice nimic
Un lucru cât de mic
Dorul de mine-l va-nvia
El te va urmări
Şi te va regăsi
În orice loc vei fi ... zi de zi

N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Îţi porunceşte dragostea

Marea val cu val
Poate să şteargă în nisip paşii pe mal
Dar când pe plajă mâine singur vei veni
Urmele mele-ţi vor lipsi,
Cuibul când e gol
Vezi rândunelele stinghere dând ocol
Parc- ar voi să fie totul cum a fost
Alminteri cuibul n-are rost

N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Oricât de mult ai încerca
Cand orşice nimic
Un lucru cât de mic
Dorul de mine-l va-nvia
El te va urmări
Şi te va regăsi
În orice loc vei fi ... zi de zi

N-ai să mă poţi uita
N-ai să mă poţi uita
Îţi porunceşte dragostea
Îţi porunceşte inima.”



intrepretează Stela Enache





luni, 16 februarie 2009

Alimente modificate genetic

"Gata, s-a votat: Deputatii au dat liber in Romania alimentelor modificate genetic!
Deputatii au aprobat, marti, cu 182 voturi "pentru", doua "impotriva" si 12 abtineri, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei 43/2007 privind introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic, transmite Agerpres.
Actul normativ vizeaza realizarea unui sistem functional privind introducerea pe piata a organismelor modificate genetic prin clarificarea responsabilitatilor ce revin tuturor factorilor implicati in domeniul acestor organisme, ca si a existentei unei evidente stricte a organismelor care sunt introduse pe piata.
Proiectul de act normativ mentioneaza instituirea Comisiei pentru securitate biologica, care se compune din 12 membri titulari si patru membri supleanti, care au dobandit titluri academice si/sau universitare si sunt personalitati stiintifice consacrate.
Astfel, membrii acestei comisii vor proveni din urmatoarele institutii: trei membri titulari si un membru supleant de la Academia Romana si/sau din institutiile aflate in coordonarea acesteia, trei membri titulari si un membru supleant de la Academia de Stiinte Agricole si Silvice si/sau din institutiile aflate in subordinea acesteia, trei membri titulari si un membru supleant de la Academia de Stiinte Medicale, trei membri titulari si unul supleant din cadrul universitatilor si institutelor de cercetare cu profil biologic, agricol sau medical. Componenta Comisiei pentru securitate biologica se stabileste pe baza propunerilor transmise de conducatorii institutiilor mentionate si se aproba prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 180 de zile de la intrarea in vigoare a acestei ordonante de urgenta.
Aceasta Comisie urmeaza sa colaboreze cu organisme similare din alte state membre, cu experti nationali si internationali in exercitarea atributiilor conform actului normativ amintit. Luni, in plen, reprezentantii tuturor partidelor parlamentare au recunoscut utilitatea Ordonantei.
Deputatul democrat-liberal Mircia Giurgiu a subliniat ca inca din mandatul trecut s-a incercat gasirea unei solutii pentru organismele modificate genetic, iar udemeristul Attila Korodi a recunoscut utilitatea actului normativ, dar a subliniat ca "Romaniei ii lipseste ceva in domeniul organismelor modificate genetic".
El a evidentiat contradictia dintre agricultura biologica si cea intensiva, care permite si utilizarea organismelor modificate genetic in unele cazuri.
La randul sau, social-democratul Victor Surdu a subliniat ca legea "este binevenita", in conditiile in care "e loc in aceasta tara sa facem si agricultura ecologica, si intensiva, si de subzistenta".
In opinia presedintelui Comisiei pentru agricultura, deputatul Valeriu Tabara, viitorul este al "marilor cuceriri ale stiintei".
Camera Deputatilor este for decizional in cazul acestei legi, care a fost aprobata in 2007 de Senat."

Roşiile turceşti



Pentru ca suntem lenesi si delasatori, ne lasam otraviti cu gunoaie turcesti numite impropriu ” legume si fructe”

Duminica, la Romania Te Iubesc am avut ocazia sa vedem cum sunt crescute gunoaiele pe care turcii le numesc " legume" sau "fructe" si care ne-au invadat viata si ne distrug sanatatea.

Trebuie spus ce nu s-a putut spune in reportaj si anume faptul ca, intrebat daca mananca legumele crescute la neon si stimulate cu hormoni, un cultivator turc a dat raspunsul firesc " nu am innebunit sa dau asa ceva de mancare copiilor mei".

Asadar chiar suntem lada de gunoi si tarcul de experimente al tuturor smecherilor, si asta trebuie spus ca nu se putea intampla, decat si pe fondul faptului ca ne-am lenevit atat de mult incat ne este sila sa mai muncim pamantul macar atata cat sa ne hranim sanatos copii si preferam sa-i otravim cu gunoaiele din import!

Turcii ne-au cucerit din nou! Desi avem un pamant bun si roditor, traditii si experienta in agricultura pe piata nu mai gasim decat marfa de import. 70% dintre legumele vandute in Romania provin de la turci.

La acest lucru au pus umarul si politicile idioate ale statului roman din ultimii 20 de ani, si trebuie spus si acest lucru.Asta este rezultatul dezvoltarii excesive a hypermarketurilor, care si-au adus cu ei furnizorii proprii, cu legume si fructe crescute la neon si tratate cu te miri ce porcarii, ca sa arate ca umflate cu pompa.

Bineinteles ca astfel de marfuri se obtin la costuri de nimic (ca si valoarea lor) si permit marje uriase de profit pentru hypermarketuri.Toti acesti retaileri si importatori alcatuiesc o mafie bine inchegata, care pe unde ajung distrug totul.
Si aici si statul este complice, pentru ca nu le impune anumite standarde fundamentate cel putin medical -nutritional, si nu sprijina prin nimic agentii economici locali, dimpotriva, da legi care le pun bete in roate, pe tot felul de aiureli.

La noi, pamantul ramane nelucrat pentru ca taranii nu primesc un pret corect pe munca lor. iar din piete sunt alungati pentru a nu concura hypermarketurile., de parca ar vinde cannabis.

Cred ca disparitia acestei mafii comerciale din Romania ar inviora foarte semnificativ economia nationala, creand mijloce de trai pentru sute de mii de familii din Romania, revigorand comertul si agricultura, pe care efectiv le-au sugrumat in ultimii ani.

4 May, 2009
http://www.urbaniulian.ro/2009/05/04/pentru-ca-suntem-lenesi-si-delasatori-ne-lasam-otraviti-cu-gunoaie-turcesti-numite-impropriu-legume-si-fructe/

Găini crescute în baterii - Ouă ieftine cu hormoni



Avertisment : Ouă ieftine, dar cu hormoni






Peste 90% dintre ouăle comercializate în România conţin hormoni de stres şi alte substanţe nocive pentru sănătate.


Înainte de a merge la cumpă­rături pentru Paşti, învăţaţi să deosebiţi ouăle de slabă calitate de cele sănătoase.


În România, aproape toate ouăle comercia­lizate provin de la găini crescute în baterii, pe o suprafaţă mai mică decât o coală de hârtie şi hrănite cu furaje chimizate.


Potrivit prof. doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, aceste ouă conţin hormoni de stres şi alte substanţe nocive pentru sănătate. Tocmai din acest motiv, Uniunea Europeană a propus ca din 2012 ele să fie retrase de pe piaţă.

DESCIFRAŢI CODUL!Avem şi opţiuni mai sănătoase, iar pentru a deosebi ouăle de slabă calitate de cele sănătoase nu trebuie decât să interpretaţi cifrele inscripţionate pe ele.

Astfel, pe lângă termenul de garanţie, oul este inscripţionat şi cu un cod de cifre (uneori mai puţin lizibil), pe care nu ar trebui să îl trecem cu vederea, pentru că el oferă informaţii foarte importante cu privire la calitatea produsului.

Există patru categorii de ouă care, potrivit reglementărilor UE, pot fi comercializate.

Această clasificate se face în funcţie de modalitatea de creştere a păsărilor de la care provin ouăle, iar marcarea respectă standardele europene.

Astfel, prima cifră a codului precizează calitatea oului, iar următoarele cifre reprezintă codul de producător. Concret: ouăle marcate cu cifra 3 provin de la găini crescute în baterii şi reprezintă, din păcate, peste 90% dintre ouăle comercializate în România.
Ouăle care provin de la găini crescute pe sol sunt marcate cu cifra 1, cele de la păsările dezvoltate în aer liber cu cifra 2, iar cele ecologice - cu 0.
Acestea din urmă sunt cele mai sănătoase, subliniază profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
Dar şi preţul ouălor ecologice este mai mare.

În supermarketurile din ţara noastră se găsesc de obicei doar ouă de baterie şi ecologice. În ţara noastră, producţia de ouă de la găini crescute pe sol este foarte scăzută.

PROTECŢIA ANIMALELOR Mai multe lanţuri de supermarketuri din Eu­ro­pa au renunţat deja la ouăle provenite de la găini crescute în baterii în favoarea celor de la găini crescute pe sol.

Această schimbare vine şi ca ur­mare a presiunilor exercitate de organi­zaţiile pentru protecţia animalelor, care mili­tează de mai mulţi ani pentru modificarea con­diţiilor de creştere a găinilor.

Aceste organizaţii susţin că tratamentul la care sunt supuse găinile este de două ori condamnabil: agresează păsările şi re­prezintă un atentat la sănătatea consumatorilor.

Sursa: Jurnalul National
Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, gaini crescute in baterii, hormoni de stres, oua cu hormoni, protectia animalelor, sanatate sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin


Atenţie la tomatele turceşti


Gustul "amar" al roşiilor de import

În timp ce legumele şi fructele din import nu au niciun gust şi unele sunt chiar periculoase pentru sănătatea consumatorilor, produsele româneşti, gustoase şi sănătoase, nu îşi găsesc loc pe rafturile comercianţilor din pieţe, ABC-uri şi supermarketuri.
Legumele şi fructele autohtone, superioare calitativ. Gustul legumelor şi fructelor este dat de proporţia de săruri minerale pe care o conţin acestea.
Diferenţa dintre legumele şi fructele de import şi cele autohtone se regăseşte în concentraţia de săruri minerale şi glucide. Glucidele sunt predominante la legumele şi fructele de import, cultivate intensiv, prin utilizarea luminii artificiale, cu îngrăşăminte chimice în exces.
De aici şi insuficienţa sărurilor minerale, sesizabilă în special la tomate. În timp ce producătorii români obţin maximum 250-300 de tone de roşii la hectar, în Turcia şi Spania se ajunge la 500-600 de tone la hectar. Dar această productivitate este obţinută în dauna calităţii.
De aceea, consumatorii de roşii din import, ar trebui să se gândească bine înainte de a le cumpăra, fiindcă acestea sunt stimulate în exces cu substanţe chimice, pentru a se coace forţat, substanţe care pot afecta sănătatea consumatorilor. Cea mai mare parte a importurilor de fructe şi legume ce se consumă în România provine din Turcia, Olanda şi Israel.
Anul trecut, România a importat 158.000 de tone de legume proaspete. În schimb, exporturile de legume şi fructe româneşti sunt nesemnificative.
Atenţie la tomatele turceşti!
Recent, Rusia a interzis importurile de roşii din Turcia, fiindcă s-a constatat că acestea conţineau nitriţi şi nitraţi în exces, substanţe care pun în pericol sănătatea consumatorilor.
Cu toate acestea, autorităţile române nu au schiţat nici un gest că ar fi îngrijorate în privinţa calităţii legumelor şi fructelor de import. În tot acest timp, producătorii locali îşi desfac tot mai greu marfa pe piaţa internă. La ora actuală, cam tot ceea ce se găseşte pe piaţă e de import.
De ce nu au gust roşiile de import?
Cele din Turcia sau alte ţări cu o climă mai caldă sunt crescute, în mare proporţie, pe nisip, nu pe pământ, folosindu-se mari cantităţi de îngrăşăminte chimice.
În Spania, de unde se mai aduc roşii, se foloseşte foarte multă tehnologie.
Aici, roşiile cresc pe vată minerală, nu în pământ, şi primesc doar apă şi îngrăşăminte. Serele din Spania nu au pământ pe jos, ca la noi, ci nisip şi îngrăşămite.
Diferenţa se simte la gust. În plus, roşiile care vin de departe nu se culeg coapte, ci se coc pe drum.
La roşiile aduse din Spania durează două-trei săptămâni de la culegere şi până apar în magazine sau pieţe. Astfel, roşiile se culeg verzi şi se coc nu la soare, ci în camioane, vagoane sau în depozitele importatorilor.
Oradea, invadată de legume importateŞi în hypermarketurile din Bihor se comercializează roşii din Turcia, Siria, Iordania, Maroc, Egipt sau Spania, în condiţiile în care producătorii locali se plâng că nu pot intra pe acest segment.
"În judeţul Bihor se comercializează legume şi fructe importate din Turcia. Pentru a afla dacă aceste legume şi fructe din import conţin substanţe toxice, vom demara controale pentru a preleva probe necesare efectuării analizelor. Controalele vor dura până în data de 15 ianuarie 2009", ne informează ing. Felicia Pantea, director executiv adjunct al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor.
La rândul său, dr. Zoia Bitea, director adjunct executiv Medicină Preventivă în cadrul ASP Bihor, a explicat care sunt riscurile consumului de alimente contaminate cu nitriţi şi nitraţi:
"Efectele consumului de alimente contaminate cu nitriţi şi nitraţi asupra consumatorului se produc dacă acestea sunt consumate pe termen lung. Consumul lor poate conduce la diferite afecţiuni minore sau chiar la tumori cancerigene. Dintre alimente, pericolul de îmbolnăvire cel mai mare îl prezintă mezelurile, care au în compoziţie nitriţi şi nitraţi în concentraţie mare".
12.01.2009

duminică, 15 februarie 2009

Pepenii turceşti


"Atenţie la pepenii turceşti, că mustesc de chimicale

Tot ce mancam influenteaza direct sanatatea noastra, iar in Romania in care consumatorii sunt manati catre supermarketuri si hypermarketuri, nu se mai mira nimeni ca numarul bolnavilor de cancer a explodat in 2008. Si mai ales ca aceasta boala cumplita se instaleaza tot mai devreme la tineri si copii!

Insa hai sa vorbim pe sleau si sa recunoastem ca ne-o facem noi cu mana noastra.

In fiecare week-end romanii dau navala in aceste supermarketuri, unde in raioanele de legume si fructe, nu veti gasi niciodata produse de la taranii nostri, crescute doar cu apa, soare, pamant si aer, ci veti gasi rosiile olandeze, nectarinele israeliene si pepenii turcesti care mustesc de chimicale si care ne imbolnavesc pe noi si copii nostri.

Am citit astfel ca un tanar din municipiul Sibiu a reclamat comerciantii de pepeni din Piata Cibin la Oficiul pentru Protectia Consumatorului. El spune ca agentii economici importa pepeni din Turcia si ii vand pe piata ca pepeni cultivati pe terenurile agricole autohtone. „Pe cartonul cu pretul scrie ca sunt pepeni de Baragan sau de Dabuleni, dar cand colo ei sunt turcesti toata ziua ", spune reclamantul.

Nicolae Ionas, directorul OPC Sibiu spune ca inspectorii vor verifica actele de cumparare a marfii, iar daca fructele provin din alta tara decat cea afisata cumparatorului, comerciantul va fi amendat pentru informare inselatoare cu o suma de la 1.000 la 3.000 de lei.Întrebati de provenienta marfii, comerciantii in cauza afirma sus si tare ca-i de-a noastra.Insa producatorii care vand pepeni de productie interna spun ca zilele trecute comerciantii care au pus monopol pe piata au descarcat cateva containere de pepeni adusi din Turcia.

Aduc din Turcia, ca le ies mai bine socotelile asa. Marfa e tratata chimic sa reziste foarte mult timp. Eu daca nu vand pepenii in sapte zile, se strica ", spune o femeie care-si vinde pepenii de Oltenia departe de intrarea in piata. Şi asta pentru ca cei care sunt doar comercianti au cele mai bune locuri de vanzare, exact la intrare.

Ei bine, pepenele romanesc crescut cu apa, pamant si soare, in 7 zile se strica. Pentru ca asa este normal!

Mi-a adus aminte citind despre tanarul de la Sibiu, ca acum vreo doua luni, nevasta-mea m-a batut la cap sa-i cumpar pepene galben. Am luat vreo doi de la supermarket, si mi-am adus aminte ca am dus un pepene in pivnita ca era mai racoare. Am coborat si am dat de pepenele turcesc si ce credeti : ARATA EXACT CA ATUNCI CAND L-AM CUMPARAT! De parca ieri a fost scos din pamant ; adica un pepene din asta a ajuns sa aiba termen de valabilitate mai mare decat al sardinelor thailandeze, adica cred ca peste 10 ani tot ca nou o sa arate.Cam asta mancam si o facem cu buna stiinta. Si ne miram apoi ca ajungem sa infundam spitalele, ca facem cancer....

Circa 75 % din fetele de pana la 30 de ani din Romania se confrunta cu probleme de infertilitate atunci cand isi propun sa faca copii ? Si ne miram de ce ? Pai daca pepenele turcesc, rosia olandeza si nectarina israeliana au termene de valabilitate de luni de zile !!??

Am vazut odata un reportaj despre cum se cresc rosiile in Olanda ....In niste hale uriase, unde nu exista lumina zilei, unde nu bate vantul, unde ele sunt plantate intr-un fel de nisip, si supuse radiatiilor de la niste neoane, si sunt udate cu apa in care se adauga tot felul de chimicale ....pai astea mai sunt rosii sau sunt bombe cancerigene ?

Si sa va mai spun ceva ; in urma cu vreo 6 ani ma ocupam de un proces in care un transportator rutier de marfa din Valcea se judeca cu un en-gross bucurestean pentru plata pretului transportului.Carausul adusese din Grecia cartofi intr-o masina frigorifica, insa a refuzat sa descarce marfa pana ce nu i se plateau banii in avans. A inceput procesul si judecatorul a dispus sechestru pe marfa din camion, iar carausul s-a suparat si a oprit instalatia de climatizare de la camion. Si a stat asa camionul in soare in luna iulie la 40 grade, timp de 12 zile !!! In sfarsit , toata lumea spunea ca o sa gaseasca zemuri si focar de infectie in camion, cand dupa cele 18 zile, s-a dispus expertizarea marfii de catre Judecator. Impreuna cu expertul judiciar , cu avocatul firmei care detinea depozitul en-gross, si cu patronul firmei de transport, am mers sa deschidem camionul....Ce credeti ? Cartofii nu aveau nici pe dracu desi au stat in caldura, fara aer, fara soare; erau cativa stricati insa in nici un caz nu erau asa cum ne asteptam noi, adica o zeama pestilentiala ! Concluzia a fost pusa de avocatul depozitului en-gross : " slava domnului ca grecii fac cartofii astia din pastile ca altfel nu mai gaseam nimic!"

...Chiar asa sa fie slava domnului ? pai noi mancam cartofii astia...

Fara comentarii.

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com "

11.08.2008
http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Atentie-la-pepenii-turcesti.-ca-mustesc-de-chimicale-4-1552.html

Fructe şi legume cancerigene


Cele mai frumoase marfuri din galantar sunt si cele mai otravitoare * In special cele care provin din Turcia, Olanda si Israel, acolo unde se practica agricultura intensiva
Romania importa legume si fructe produse prin mijloace dubioase ce pun in pericol chiar viata consumatorilor. Multe substante, introduse prin tehnologii moderne in aceste produse, provoaca diverse forme de cancer, tulburari hormonale si alte grave afectiuni organismului uman.
Tara noastra importa legume cosmetizate chimic, pentru a suplini lipsa productiei interne.
"Alimentatia moderna se confrunta cu o sumedenie de erori - ce constau in folosirea ingrasamintelor chimice, insecticidelor si erbicidelor, aditivilor in produse finite, a organismelor modificate genetic, zaharului, alimentelor rafinate, abuzului de carne si grasimi, a metodelor nenaturale de conservare -, toate acestea ducand, invitabil, la modificarea indicatorilor de sanatate si la influentarea negativa a patologiei ultimului secol", sustine dr. Pavel Chirila in cartea "Alimentatia echilibrata a omului sanatos", aparuta la Editura National. Legumele si fructele sunt o sursa inegalabila de minerale, de care organismul uman are mare nevoie. Plecand de la acest adevar, tehnologiile de cultivare s-au modernizat atat de mult, in scopul producerii unor recolte-record, incat multe alimente au devenit periculoase pentru sanatate, cu toate ca aspectul lor a fost perfectionat. Asa se face ca tara noastra importa la greu legume si fructe in special din Olanda, Turcia si Israel.
Frumoase fara gust

Suprafetele de teren olandeze, pe care se cultiva legume si fructe, sunt incomparabil mai reduse decat ale Romaniei. Cu toate acestea, noi importam de la ei, si nu invers. Ceea ce denota ca olandezii detin tehnologii superioare de cultivare si folosesc tratamente chimice care eficientizeaza productia. Daca in cazul altor produse alimentare, oamenii prefera sa le consume (desi cunosc faptul ca sunt pline de E-uri cancerigene), pentru ca au un aspect si un gust placut, in ceea ce priveste legumele din import situatia este putin diferita. Sunt frumoase ca aspect, insa gustul lasa de dorit, comparabil cu cele autohtone. La fel, legumele produse in Turcia sunt aspectuoase si aromate, insa nu si gustoase. Cum cea mai mare parte a teritoriului Turciei sufera cronic din cauza lipsei de apa, denota ca se folosesc din plin soiuri de legume rezistente si se utilizeaza la scara industriala tratamente chimice pentru eficientizarea productiei. Apoi, surplusul il exporta, indiferent de anotimp, in tari ce nu se descurca prea bine la acest segment al agriculturii. Dar, cel mai inexplicabil dintre toate este importul de legume din Israel, stiut fiind faptul ca relieful acestei tari este nisipos si stancos. Ca sa produca legume aromate si aspectuoase, israelienii au importat pamant si l-au pus in ladite. Asa au reusit sa produca astfel de alimente, ce n-au crescut niciodata in Tara Sfanta. Desigur, respectivul pamant este tratat chimic in permanenta, pentru a putea rodi.
Capsuni iradiate

Legumele si fructele sunt tratate chimic pentru a asigura o productie mare, pentru a rezista mai mult si a-si pastra aspectul de proaspat in galantare. De exmplu, Romania importa capsuni iradiate, al caror proces de coacere este stopat prin acest procedeu. Pietele noastre au fost penetrate de lubenite (pepeni verzi) injectate pentru grabirea coacerii. Acest procedeu a fost asimilat si de unii producatori care activeaza la noi. Riscul cancerigen pe care il presupune agricultura intensiva consta in utilizarea ingrasamintelor chimice, cu predilectie cele azotoase. Datorita gestionarii incorecte si abuzive a acestei tehnologii, plantele acumuleaza cantitati mari de azotati, ce se transforma in azotiti si apoi in nitrozamine - substante deosebit de cancerigene.
Rosii chimice

Gustul legumelor este conferit de prezenta sarurilor minerale intr-o proportie mai mare ori mai mica. In legumele din import, gratie cultivarii intensive, acestea contin si o mare cantitate de glucide, obtinuta prin cresterea plantelor la lumina artificiala. Pe de alta parte, cele mai multe legume importate nu sunt cultivate direct pe pamant, ca la noi, ci in ghivece ori ladite speciale, de unde si insuficienta sarurilor minerale, cu precadere in continutul tomatelor. Din cauza stimulentelor chimice ce nu caracterizeaza productia autohtona de legume si fructe, Romania reuseste sa obtina maximum 300 tone de rosii la hectar, in vreme ce productia din tarile occidentale atinge si la 600 tone/ha.
Pesticidele otravitoare

Cornelia Ionescu, consilier la Ministerul Agriculturii, sustine ca populatia ar trebui sa evite cumpararea rosiilor ce prezinta excrescente, deoarece coacerea acestora a fost stimulata in exces cu substante chimice. Din nefericire, controlul pesticidelor si al ingrasamintelor sintetice in cultivarea legumelor si fructelor in Romania este inexistent.
Multi cultivatori romani, pentru a combate daunatorii si a ajuta cresterea plantelor, folosesc pesticide, fara insa a respecta cantitatile si modul de administrare prescrise. Care pesticide ajung tot mai greu in Comunitatea Europeana - datorita noilor reglementari si a tendintei de asigurare a produselor ecologice - si tot mai usor la noi, deoarece producatorii sunt gata sa le vanda ieftin, numai sa scape de ele. Incepand cu anul 1991, Departamentul Agriculturii al SUA a monitorizat si testat alimente prelevate din Romania, pentru a determina nivelul reziduurilor si pesticidelor continute. Recent, s-a ajuns la concluzia ca nivelul acestor reziduuri depaseste limita de siguranta stabilita de EPA (Administratia pentru Protectia Mediului). Cele mai periculoase alimente la acest capitol au fost stabilite a fi merele (motiv din care s-a recomandat consumarea lor fara coaja), sucurile de mere, fructele conservate industrial si strugurii.
Atac la creier

Specialistii au ajuns la concluzia ca intre excesul folosirii pesticidelor si tulburarile de comportament (hiperactivitatea si autismul), inregistrate in special in randul copiilor si adolescentilor, exista o foarte stransa legatura. Totodata, expunerea la rezidiile pesticidelor are legatura cu dezvoltarea necorespunzatoare a creierului si a sistemului nervos.Aceste toxine sunt banuite a fi responsabile in aparitia diverselor forme de cancer si a unor grave tulburari hormonale. Dovleceii si castravetii tratati chimic contin niveluri ridicate de pesticide cancerigene. Chiar daca anumite substante au fost interzise in cultivarea acestor legume, otravurile au ramas in sol, noile productii fiind, de asemenea, contaminate. Alimentele din categoria legumelor si fructelor care contin cel mai ridicat nivel al rezidiilor de pesticide sunt considerate a fi: strugurii, spanacul, rosiile, piersicile, merele si perele, dovleceii de iarna, capsunile, bananele, mazarea, fasolea verde si broccoli. Pentru diminuarea riscurilor la care se expun, consumatorii trebuie sa inlature coaja acelor legume si fructe banuite a fi periculoase pentru sanatate, chiar daca in acest mod se pierd o multime de minerale si vitamine. Iar atunci cand procedeul recomandat nu este posibil, alimentele trebuie sa fie foarte bine spalate, inclusiv cu detergenti speciali produsi recent in Comunitatea Europeana.

Coaja e cea mai periculoasa

Dintre cele mai periculoase elemente chimice de sinteza, produse pe baza de pesticide, mentionam E 230 (difenil), E 231 (ortofenil) si E 233 (tiabendazol). Aceste pesticide, injectate in coaja fructelor, sunt utilizate pentru protejarea citricelor de mucegaiuri, boli, daunatori si pastrarea aspectului in timpul transportului si comercializarii. Ele provoaca alergii in urma atingerii fructelor si chiar hemoragii interne. Un sfat pe care ni-l dau specialistii este acela de a nu consuma coaja citricelor in diverse preparate - cum sunt prajiturile, coliva, torturile si alte dulciuri -, pentru a le aromatiza.
In UE nu se foloseste acest procedeu, motiv din care E 230, E 231 si E 233 nici n-au fost interzise.
Alte substante de sinteza periculoase folosite in cultivarea legumelor si fructelor sunt etilena si retardantii. Substanta organica numita etilena este un bioregulator vegetal ce modifica cresterea, nutritia si rezistenta organismelor, producand stimulari, inhibari sau modificari calitative ale cresterii si dezvoltarii plantelor. Ea stimuleaza coacerea fructelor carnoase, influenteaza procesul de imbatranire a plantelor si inhiba diviziunea celulara. Retardantii stopeaza sau incetinesc cresterea organelor vegetative, in special a tulpinilor si lastarilor laterali, stimuland inflorirea si fructificarea.



Când oamenii se joacă de-a Dumnezeu


Agricultura romaneasca sub amenintarea modificarilor genetice

E ca si cum m-as fi trezit in mijlocul unui film de actiune, la cinema. Firme de bio-tehnologie, sute de milioane de dolari in joc, politicieni implicati, experimente secrete, amenintari cu moartea, masini care se trezesc in trafic cu franele taiate. Dar eu nu mananc pop-corn pe ultimul rand al salii de cinema, si acesta nu este un film venit de la Hollywood. Toate astea se intampla in Romania. E de ajuns sa pronunti: Organisme Modificate Genetic (OMG) si te trezesti in mijlocul unui scenariu ce seamana cu un film de groaza.
Cand spunem Organisme Modificate Genetic (OMG) sau Transgenice, cel mai adesea ne gandim la rosiile fara gust, la legumele enorme si perfecte, dar fara miros, asezate frumos in rafturile supermarketurilor.
Dar nu acestea sunt OMG-urile! Rosiile "de plastic" sunt doar niste plante indesate cu pesticide, crescute fortat, cu exces de ingrasaminte chimice. Plantele modificate genetic sunt cu totul altceva.
Ceva mult mai periculos si mai grav, desi nu se deosebesc prin aspect de cele conventionale.
In aceste plante s-a adaugat o gena, nu de la o planta, ci de la un virus.
Aceasta se pare ca este ultima jucarie a Occidentului, care transforma ogoarele in cornuri ale abundentei si umple buzunarele firmelor de bio-tehnologie cu sute de milioane de dolari.
Dar sa va spunem povestea de la inceput...
Oameni si soareci
Profesorul Eric Seralini a venit la Bucuresti sa vorbeasca despre pericolul OMG.
El este unul dintre cercetatorii in biochimie cei mai avizati din lume. E un pic stangaci sau poate timid, atunci cand vorbeste publicului. Pana si vocea lui are o modestie fundamentala, insa argumentele sale cad ca o ghilotina: "Cercetarile facute pe anumite soiuri de porumb si de soia modificate genetic au scos la lumina lucruri grave: consumul lor aduce modificari ficatului, pancreasului, rinichilor. Sunt atinse, de asemenea, organele reproducatoare. Femei din America ce au muncit in ferme cu OMG au pierdut sarcina si altele au nascut prematur. Nu in ultimul rand, sunt atacate sistemul nervos, sistemul imunitar, se poate ajunge la diabet, cancer sau alte boli, ce sunt provocate, in general, de pesticide".
Seralini este profesor la Universitatea din Caen, Franta. De cand a facut aceste descoperiri, merge peste tot in lume, pentru a vorbi despre ele. Dar, desi studiile sale castiga tot mai multi adepti, alimentele modificate genetic continua sa se afle pe rafturile magazinelor.
De fapt, povestea OMG-urilor a inceput... in Vietnam.
Firma "Monsanto" a pus la dispozitia armatei un erbicid, care aruncat din avion distrugea orice fel de planta: Agent Orange.
In urma lui, terenul ramanea ca in palma. Cativa ani mai tarziu, a aparut soia modificata genetic (soia MG) si "agent orange" a devenit erbicidul Roundop. Pe un camp cu soia MG, in urma erbicidarii cu Roundop, dispar toate buruienile, dar soia MG ramane. Simplu si eficient. Ca sa obtina insa o asemenea rezistenta, soia si porumbul au fost modificate genetic. In urma testarii, astfel de inventii au fost aprobate in America.
Apoi au fost aprobate si in UE, prin presiunile Organizatiei Mondiale a Comertului.
Profesorul Seralini isi drege un pic vocea si isi spune mai departe povestea: "Am vrut sa vad testele companiei "Monsanto". Am vrut sa vad pe ce baza stiintifica a aprobat Franta aceste plante. Am cerut testele. Mi s-a spus ca ei nu sunt autorizati sa le dea. Le-am cerut Uniunii Europene si ei mi-au spus ca testele sunt depuse in Germania, dar ele sunt secret confidential. Asa ca am mers in Germania si, impreuna cu Greenpeace, am cerut si acolo testele. Am fost refuzati. Am dat in judecata compania "Monsanto", pentru ca nu vrea sa dea publicitatii informatii de interes public. Dupa un proces de doi ani, am castigat, si "Monsanto" ne-a dat testele. Descoperirile ne-au speriat: crestere in greutate, marire a ficatului, probleme renale si perturbatii urinare, grasimi in sange mai mari cu pana la 40%, zahar crescut cu 10% si altele. In plus, testele durasera doar trei luni si jumatate. In mod normal, ele ar trebui facute pe durata de viata a unui soarece, doi ani si jumatate, care echivaleaza cu 70-80 de ani pentru om. Vedeti, e o problema destul de tehnica... Dar nu poti aproba hrana a milioane de oameni pe niste teste care au durat doar trei luni si care sunt discutabile."
Profesorului Seralini i s-au alaturat cercetatori din intreaga lume. Unii au venit cu noi rezultate ce puneau in discutie OMG. In ciuda acestei solidaritati si a rezultatelor clare, nici in America si nici in UE, OMG nu au fost oprite. Totusi, doua tari - Austria si Ungaria - au interzis porumbul MON810 si MON863 pe teritoriul lor. Franta, Germania si alte cateva tari se pregatesc sa faca acelasi lucru.
Experimente secrete
Sunt undeva, in marginea orasului Bistrita. Mai exact, pe dealurile din afara orasului, unde se afla "Statia de Cercetare Bistrita". Livezile se intind pana la primele blocuri ale orasului. Este una dintre cele aproximativ 20 de statii infiintate pe vremea lui Ceausescu, pentru dezvoltarea agricola, raspandite cam peste tot in tara. Zona Bistritei este recunoscuta ca fiind zona originara a prunilor din Europa, locul cu cea mai mare diversitate a acestui soi. Cladirea Statiei de cercetare pare parasita. Se vede ca nu s-au mai facut renovari de ani buni. Pe holurile intunecoase si prafuite ale institutiei, ajung intr-un birou pe usa caruia scrie "Director".
"Epopeea porumbului romanesc risca sa devina o drama
Domnul director nu este aici. Si nici seful departamentului de cercetare", imi spune secretara.
Fac o plimbare prin livada uriasa a Statiei. Sute, mii de randuri de pomi care poarta etichete cu numere. Aici, undeva, au fost descoperiti, in 2006, 120 de pruni modificati genetic. Chiar aici, in inima locului cu cele mai diverse soiuri de pruni din tara. Nimeni nu a stiut de ei, desi erau plantati de 10 ani. Nimeni, in afara de cercetatorii romani si francezi care au pus la cale acest experiment nefast.
Totul s-a facut... pe lipsa unei legi care sa interzica experimente de acest fel. "Vid legislativ", s-a spus atunci cand a fost facuta descoperirea de catre cei de la Greenpeace, si nimeni nu a fost tras la raspundere. Si poate nu s-ar fi aflat niciodata despre ea, daca unul dintre cercetatori nu ar fi avut constiinta atat de incarcata, incat sa dea totul in vileag. Acum se pare ca o noua cerere de aprobare a unei culturi de pruni modificati genetic sta pe masa ministrului mediului...Prunii de la Bistrita au fost unul dintre primele experimente secrete cu OMG din Romania. Pericolul? Timp de zece ani, albinele au dus din pom in pom polenul prunilor modificati genetic. Vantul la fel. Exista pomi contaminati? Cine poate sti asa ceva? Albinele au facut miere cu acelasi polen. Nici in acest caz nu se poate evalua situatia.
Nici la Targul Secuiesc nu exista o evaluare clara a altui experiment: cartofi modificati genetic. Nu se stie unde si cat s-a plantat, sau daca au fost luate masuri de siguranta, pentru a nu se contamina si alte culturi. Despre acest gen de experimente se stiu putine lucruri si, in general, opinia publica din Romania afla prea tarziu sau deloc. Insa cea mai mare problema a Romaniei, in ceea ce priveste OMG, este cultura de soia si cea de porumb.
Jonglerii cu legea si frauda din banii europeni
Timp de peste 10 ani, in Romania s-a cultivat soia modificata genetic. Aproape toata soia din Romania era contaminata. Este unul dintre motivele pentru care, odata interzisa, incepand cu ianuarie 2007, agricultorilor le-a fost destul de greu sa gaseasca seminte conventionale, adica obisnuite. Unii nu au gasit si au pus, in mod ilegal, tot soia transgenica.
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel din satul Batar, de langa Oradea: peste 250 de hectare au fost insamantate cu soia transgenica. Primarul din Batar, domnul Gheorghe Bondar, m-a primit bucuros ca poate explica situatia presei: "Pentru noi a fost o nenorocire, cand am auzit ca tocmai in satul nostru s-a intamplat asa ceva. Noi avem aici multi fermieri care fac bani buni din agricultura ecologica. Ne mandrim cu asta si consideram ca asta este agricultura viitorului. Garda de Mediu a venit si a descoperit intamplator acea cultura ilegala de soia. Era un fermier italian. Pusese 300 de hectare de soia conventionala si aproape inca pe atat modificata genetic. Daca Garda de Mediu nu observa diferenta, cu siguranta ca acea soia ajungea in farfuriile oamenilor ca o soia normala", imi spune primarul si ma duce sa imi arate productia proprie de soia si de grau ecologic, aflate la mare cautare in Vest.
Dan Craioveanu - Cluj

In ianuarie 2007, pentru ca am intrat in Uniunea Europeana, unde culturile modificate genetic nu au fost niciodata aprobate, in consecinta si culturile de soia modificata genetic ar fi trebuit interzise.
Dar n-a fost asa, ele au fost aprobate la noi. Se stia ca sunt discutii legate de siguranta cultivarii si consumului de soia MG, si totusi, ea a fost aprobata. "Cine a aprobat?", l-am intrebat pe Dan Craioveanu, unul dintre cei mai cunoscuti luptatori ecologisti de la Cluj. "Ministrii de-atunci. Astazi nu mai poate fi nimeni tras la raspundere. Atunci era legal, acum e ilegal. Problema legalitatii plantelor modificate genetic in 1998, anul cand au fost introduse primele plante transgenice la noi in tara, este una subtila si perversa. In momentul acela, nu aveam de fapt o legislatie pentru asemenea plante, ci le-am introdus in camp, ca pe niste culturi conventionale, fara sa tinem cont de nici o norma de securitate. Ceea ce s-a intamplat atunci, si in toti anii in care s-a continuat cultivarea de soia MG, nu poate fi reparat prin declaratii oficiale pe hartie."
Ne-am intalnit intr-o cafenea din Cluj. El e tanar si, in ciuda tuturor "aberatiilor de sistem", si-a pastrat entuziasmul. Cu o cafea in fata si cu lumea roind in jurul nostru, isi deschide laptopul si imi arata harti, documente si comunicate de ultima ora.
"Anul asta, in aprilie, comisia europeana a efectuat o vizita in Romania pentru a verifica diferite aspecte legate de OMG. Ei au facut un raport in care spun ca in Romania au gasit 227 de fermieri care au cultivat ilegal soia MG pe o suprafata de 8126 ha. Acesti producatori ilegali au fost anuntati la Garda de Mediu. Noi am cerut informatii in legatura cu ei, dar raspunsul autoritatilor lasa de dorit. Nu avem cunostinta despre masurile luate de autoritati in privinta acestor culturi ilegale. In mod normal, trebuiau distruse si aplicate amenzi celor responsabili. Speram ca lucrurile s-au intamplat asa, in ciuda lipsei de transparenta de care dau dovada autoritatile."
Din aceste date mai reiese insa ceva. Conform legislatiei europene, doar cei ce cultiva plante conventionale primesc subventii din partea UE. Dar controleaza cineva, in Romania, daca printre culturile conventionale nu se introduc, fraudulos, si culturi OMG? Nu numai ca lucrul acesta ar fi ilegal, dar el inseamna si frauda de fonduri europene. Deci, avem de-a face, numai pe anul 2007, cu o frauda din fonduri europene, pe o suprafata de peste 8000 de hectare. Si cu toate astea, raspunsurile intarzie sa apara.
Amenintari cu moartea
Gabriel Paun este liderul echipei "Greenpeace" Romania. Este cel mai inversunat ecologist si, datorita interventiilor si manifestatiilor sale, opinia publica a fost informata despre problema OMG.Gabriel Paun pe terenTuns scurt si cu un zambet retinut, ma asteapta la una dintre cafenelele bucurestene, din Piata Dorobanti.
Il stiam de la televizor, de la zecile de manifestatii ale Greenpeace-ului. "Eu nu sunt in mod fundamental impotriva tehnologiei. Sunt de acord ca biotehnologia poate ajuta oamenii, dar in cazul OMG, nu este o certitudine. Ba dimpotriva, avem o multime de date stiintifice care ne spun ca sunt un real pericol pentru populatie si pentru mediu. Atunci, de ce sa le folosim? Doar pentru ca unii au interese financiare enorme in aceasta problema?"Gabriel face munca asta de cativa ani buni. Merge prin toata tara sa ia probe din culturi, sta de vorba cu fermierii, face teste in Austria, mobilizeaza voluntarii ecologisti si cere raspunsuri clare autoritatilor. Din cauza asta, a primit amenintari cu moartea. Unele la telefon, altele in direct, la emisiuni televizate. Intr-o zi, a luat-o pe mama sa in masina si a plecat prin oras. In plin trafic, si-a dat seama ca franele nu mai tin. A reusit sa evite o tragedie in ultimul moment. Soferii din spate il claxonau de ceva vreme, fara ca el sa isi dea seama de ce. Odata oprita masina, a coborat si a vazut ca pierde si benzina pe undeva. "Am pierdut 20 de litri de benzina. Am chemat o echipa tehnica si au verificat masina. Au gasit aerisirea de la frane desfacuta si filtrul de benzina scos de la locul lui, cat sa las o dara de combustibil in urma mea. Ce s-ar fi intamplat daca treceam peste o tigara aprinsa?". Daca se ajunge la asemenea interventii, inseamna ca interesele sunt mari. Foarte mari. Gabriel zambeste, totusi. E foarte bucuros de rezultatele ultimei campanii, cea dusa in supermarketuri. "E incredibil! Intr-un an de zile, "Cora" si "Carrefour" au trecut pe verde, adica in magazinele lor nu se mai gasesc produse cu OMG. "Mega Image" si "Auchan" au trecut de la cod rosu la cod portocaliu si in curand vor fi pe verde. In plus, 46 de organizatii si producatori au semnat o petitie impotriva OMG in Romania. De fapt, magazinele au inteles ceea ce politicienii par sa nu inteleaga: aproape 70% din populatia Romaniei, conform sondajului nostru, nu doreste OMG."
"Nu ne-am vazut, nu te cunosc"
Cand realizezi o ancheta despre modificarile genetice, trebuie sa urmezi reteta scandalului Watergate: "Folow the money", "Urmareste banii", si raspunsurile vin de la sine.
Dar ai nevoie de cineva care sa iti spuna in ce directie sa urmaresti banii. Asa am ajuns la "Explicator". M-a primit intr-o camaruta. Am lasat telefoanele pe hol: "E mai sigur asa", mi-a spus sec.
Ne-am asezat la masa si el a inceput cu o scurta introducere: "Nu ne-am vazut niciodata, nu te cunosc, numele meu nu vreau sa apara nicaieri. Am familie si copii si nu vreau sa am nimic de-a face cu asta". Apoi mi-a spus ceea ce considera ca trebuie sa imi spuna: "Presupunem ca o planta are un milion de gene. Sa zicem porumbul, sau orezul. Daca eu reusesc sa ii adaug o gena de la un animal sau de la o bacterie, acel porumb va purta numele meu si nu va mai fi un simplu porumb. Eu imi brevetez aceasta inventie si imi apartine cu acte in regula. Oricine de pe planeta asta care vrea sa foloseasca acel soi va fi obligat sa imi plateasca mie. Acest soi de porumb sau de orez are avantaje: e mai frumos, e mai ieftin, poate creste mai mult la hectar, il erbicidez o singura data si pretul sau scade. Eu imi vand marfa, ceilalti producatori nu. Dupa cativa ani, ceilalti producatori nu vor mai face fata concurentei mele si vor cumpara si ei samanta mea, ieftina si buna. Vor renunta la ceea ce cultivau ei. In felul asta, dispar soiurile conventionale si toti vor cumpara numai soiul meu. Cand toti vor cumpara de la mine seminte, nu numai ca ma aflu in situatie de monopol, dar nimeni nu mai are seminte conventionale, nimeni nu mai are alternativa si atunci eu pot dubla sau tripla pretul. Asta e o solutie. Alta solutie este sa nu maresc pretul, dar sa primesc avantaje politice sau militare sau de care vreau eu. Batalia OMG este batalia pentru monopolul pe mancare. Pe soia, porumb, orez - cele mai consumate alimente din lume. Toate firmele de biotehnologie care vand seminte sunt americane. Restul... se intelege de la sine. Aici nu e vorba de vreo teza conspirationista. Sunt mecanismele simple ale comertului. Cerere si oferta, nimic altceva. Deci, cine vinde semintele are un interes direct si enorm. Acum: cine le cumpara? Populatia nu le vrea, magazinele nu le vor, taranii obisnuiti nu au bani pentru asa ceva. Raman marii fermieri. Agricultorii mari, cu zeci de mii de hectare. Acolo se simte diferenta de bani, daca erbicidezi doar o data sau de doua ori. In Insula mare a Brailei, in Moldova, in sud. Cand sunt pe cale sa se interzica OMG, si asta iti aduce o paguba de cateva milioane de euro, ce faci? Poate preferi sa pierzi mai putin si sa se voteze alta lege in Parlament."
Am stat de vorba cateva ore. Cateodata, imi facea scheme, imi desena cum merge cercul intereselor. Nu este inversunat, nu este nici resemnat. Stie ca lucrurile stau intr-un fel si fortele care le-au aranjat sunt mari si stabile: ei fac regulile jocului.Incep sa inteleg curajul nebun al celor de la Greenpeace, al unuia ca Gabriel Paun sau Dan Craioveanu, care merg inainte, cu toate amenintarile si toate piedicile. Chiar daca in Romania oamenii ar fi convinsi sa nu mai consume produse cu MG, problema ar fi rezolvata doar pe jumatate. Pentru ca nu toata productia de OMG ajunge in consumul direct. Porumbul sau soia sunt transformate in furaje. Cu ele sunt hranite vacile, porcii, puii pe care apoi ii mancam noi. Nimeni nu stie daca e bun sau nu laptele unei vaci hranite cu OMG. Sau ce efecte va avea asupra noastra daca il consumam zece ani. De multe ori, producatorii de OMG spun ca nimeni nu a patit nimic pana acum. Dar nimeni nu pateste nimic daca fumeaza o tigara sau un pachet. Problema este atunci cand fumezi 10-20 de ani. Si nimeni nu stie care sunt efectele OMG asupra omului pe termen lung. Apoi, mai este o problema foarte importanta: mediul.
Natura sub asediu
Profesorul Aurel Maxim ma primeste in mansarda Universitatii de Stiinte Agricole. Este unul dintre cei mai cunoscuti ecologisti de la Cluj si am ajuns la el in urma numeroaselor recomandari.Aurel Maxim"Trebuie sa va spun ca am participat cativa ani in proiectul prunilor transgenici de la Bistrita. Va surprinde, nu? Da, eu sunt un reconvertit. Pur si simplu, mi-am dat seama intr-o zi ca nu este bine ceea ce se intampla acolo. Din aparator al OMG am devenit profesor de ecologie", spune dus pe ganduri. Il rog sa imi vorbeasca despre impactul OMG-urilor asupra mediului. "Cred ca cel mai important lucru care trebuie spus despre impactul lor asupra mediului este urmatorul: reprezinta o poluare. Dar nu este o poluare obisnuita. De exemplu, benzina dintr-o conducta se scurge in mare sau in pamant. In 10, 20, 30 de ani, locul se curata, natura lupta si isi revine. In cazul OMG, lucrurile nu stau asa. Dimpotriva: daca o albina a dus polenul si a contaminat un alt pom sau o alta planta cu polen de la un OMG, in fiecare an acel nou pom contaminat va transmite mai departe. Cu fiecare an, aceasta poluare nu numai ca nu dispare, dar se poate imprastia in toata natura. Efectele sunt absolut incontrolabile. Nu stim ce efect va avea asupra fluturilor, gazelor, animalelor sau oamenilor care vor consuma intamplator sau nu acea planta. De aceea, exista o lege europeana, numita "legea precautiei", care spune clar: nu se pot cultiva plante al caror control nu este detinut total. Nu se poate porni asa ceva decat daca exista mijloacele tehnice de a opri acel ceva. Si ma indoiesc ca exista metode sa opresti natura in intregul ei."In afara acestui pericol, sa zicem general, mai exista si altele, punctuale. De exemplu, porumbul MON810. El a fost facut sa absoarba si sa produca insecticid. Este, asa cum spunea profesorul Seralini, "un burete pentru insecticid, in porumbul respectiv acesta regasindu-se in concentratie de pana la o mie de ori mai mare". Pe de o parte, asta dauneaza grav solului: in fiecare an ramane in pamant o radacina imbibata cu insecticid. Insecticidul poate trece in panza freatica si de acolo in rauri. In plus, noi cercetari au demonstrat ca acelasi tip de porumb combate si alte vietati decat cele vizate. Anumiti fluturi mor fara ca ei sa fi fost vizati de la inceput. Si daca anumite insecte mor, riscul este sa se creeze un gol in lantul trofic: daca fluturele moare va muri si pasarea care se hranea cu el, daca pasarea moare dispare si animalul care se hranea cu acea pasare si asa mai departe, cu niste consecinte pe care nimeni nu le poate estima. L-am intrebat pe prof. Aurel Maxim "Cum de a aprobat Ministerul Mediului culturile de OMG in Romania?". "Cel mai bine este sa mergeti si sa-i intrebati pe ei", mi-a zambit trist profesorul. Ceea ce am si facut.
Dictatul de la Bruxelles
Ministerul Mediului se afla in fata Casei Poporului, intr-una din cladirile cu care incepe fostul Bulevard Victoria Socialismului. Trei secretare stau la un birou lung, exact langa usa ministrului. E un soi de cartier general aici, unde vestile se intretaie, se centralizeaza, se filtreaza. Faxurile, telefoanele si calculatoarele zbarnaie incontinuu. In sfarsit, mi se face semn sa intru. In urma mea, se inchide usa capitonata si toata zumzaiala de afara dispare.
- Domnule ministru, cum explicati faptul ca soia MG a fost mai intai aprobata in Romania, deci recomandata consumului, si apoi interzisa? Se fac experimente pe romani?
Attila Korody:
- Deocamdata, in Romania e interzisa doar cultivarea soiei MG, nu si consumul. Inainte, nu erau interzise nici consumul si nici cultivarea. Aplicand standardele europene, Romania a oprit cultivarea de soia MG. In consum, soia MG exista in toata Europa.
- In Franta, Germania, Ungaria s-a pus un moratoriu pe porumbul modificat genetic...
- Si noi am inceput proceduri, atat prin discutii cu ONG-uri, cat si cu producatori, institute de cercetare. Dorim sa obtinem un ragaz pentru a defini politicile interne si pentru a avea destule date clare, care sa ne dea garantii asupra sigurantei cultivarii acestuia, mai ales asupra protectiei mediului. De aceea se vor comanda studii care vor fi gata la inceputul anului viitor.
- Verificati la minister testele?
- Din pacate, Ministerul Mediului nu are calitatea de a interzice singur aceste OMG-uri. Are calitatea de a face studii pe impactul asupra mediului si nici macar, din pacate, pe impactul asupra populatiei.
- Practic, aprobarea porumbului modificat genetic in Romania s-a facut pe baza unei recomandari date de UE?
- Exact.
- Pur si simplu, lucrurile astea sunt dictate de la Bruxelles?
- Da, au fost dictate de la Bruxelles.
- Cine va fi responsabil de contaminare, daca ea se va intampla? UE?
- La noi, nu prea exista la ora actuala un institut de cercetare care sa fie neutru pe problema OMG. In Romania, nu exista capacitatea de a organiza o dezbatere tehnica pe acest subiect. Majoritatea sunt pentru...
- Au existat presiuni din partea Ambasadei SUA?
- Ambasadorul SUA mi-a facut o vizita saptamana trecuta. Una dintre teme a fost sa sprijine utilizarea acestor produse. Punctul meu de vedere a fost: precautie. Inca nu suntem pregatiti sa acceptam pe scara larga aceste culturi.
Bunicul savant
La cativa kilometri de Bucuresti, pe Autostrada Soarelui, se afla "Statia de Cercetare Fundulea".
Ion Toncea Un vechi centru de cercetare facut de Ceausescu, un pic diferit de celelalte din tara: a refuzat sa mai cultive seminte modificate genetic pentru marile companii.
Directorul Toncea imi explica de ce a luat aceasta decizie: "Era cumva impotriva principiilor noastre. Noi de zeci de ani amelioram soiuri in mod traditional. Am considerat ca este o greseala sa mai cultivam semintele lor si ca este impotriva constiintei noastre. Ne-am indreptat spre ecologie si spre produse ecologice si cred ca am facut bine. Poate nu avem banii lor sa investim in imagine, dar lucram curat si suntem un reper in agricultura".
Imi dau seama ca, in mod bizar, desi semintele de la Fundulea se vand foarte bine in Canada, Franta, Turcia sau Bulgaria, in Romania cercetatorii de acolo sunt marginalizati si nu au la fel de multi lobby-sti ca pentru OMG. Politicienii romani nu numai ca nu promoveaza produse autohtone ecologice de calitatea celor pe care le-ar gasi aici, dar nici macar nu se intereseaza de nevoile cercetatorilor.
Domnul Toncea il invita la discutie pe unul dintre colegii sai, domnul Ion Antohe. Privire senina, surtuc modest, de sub care se vede insa gulerul alb al camasii. Un bunic bland, asta este domnul Antohe la prima vedere. Cand incepe sa vorbeasca, iti dai imediat seama ca ai in fata un savant.
Vorbeste rar si cu o demnitate la fel de puternica precum simplitatea infatisarii sale. "Problema este ca ei incearca sa interfereze gene de la alte regnuri la regnul vegetal. Nici un om de stiinta cu scaun la cap nu isi asuma raspunderea pentru asemenea risc. E greu sa prevezi ce se va intampla. Cand incrucisezi vegetal cu vegetal e mai simplu, pentru ca natura stie ce are de facut. Si noi modificam structura genetica, dar fara sa fortam natura. Am lucrat curat, peste 30 de ani, si am gasit solutia. Am reusit sa obtinem pe cale naturala un porumb cu aceleasi caracteristici pe care le are cel modificat genetic", imi spune domnul Antohe.
O descoperire geniala, undeva in praful Baraganului, pe care acest savant mi-o spune pe cel mai obisnuit ton. Directorul Toncea ma invita sa vad "sala de expozitie". Aici sunt expuse toate soiurile obtinute de Statiunea Fundulea. Unele au productii record. Porumb, grau, soia. Nu pot sa nu ma gandesc ca un astfel de soi, obtinut prin metode conventionale, trebuie sa astepte aproximativ doi ani doar in Romania, ca sa fie aprobat, in timp ce OMG au fost acceptate in intreaga lume, dupa trei luni de teste.
Epilog
Ajung acasa. In timp ce imi torn lapte in cana, ma gandesc la ce a mancat vaca inainte sa dea laptele. Apoi ma gandesc la laptele aproape galben pe care il beam la bunicii mei, in copilarie. Astazi nu e sigur ce mananc.
Cine stie ce alergie sau boala se afla in cana cu lapte? O las deoparte.
Imi vine in minte Explicatorul, cu fraza pe care mi-a spus-o la despartire: "Indiferent ce argumente ar avea companiile de biotehnologie, un lucru e sigur: oamenilor nu le este permis sa se joace de-a Dumnezeu".Catalin Manole