“Întoarce-ţi, Doamne, faţa către mine
Să vezi din plin pe robul tău umil
Să-l vezi îngândurat, plin de suspine
Şi neajutorat ca un copil.
Aducerile-aminte mi-arată a mea viaţă
Ca pe-un zăbranic negru-n zi de-nmormântare
Copil, tânăr, adult mă văd mereu în ceaţă
O ceaţă deasă, neagră şi fără de scăpare.
Am aşteptat sfârşitul sau bătrâneţea calmă
Nesimţitor în groapă sau fără de dorinţe
Dar, ca-n trecut, şi-acuma o palmă sau sudalmă
Mă însoţesc pe drumu-mi cel plin de suferinţe.
Şi ca-n trecut şi-acuma sunt fără apărare
O ţintă minusculă dar nimerită-n plin
De tot noroiul lumii, ce ustură şi doare
Şi îţi preface viaţa într-un amar destin.
Mi-am căutat scăparea pe căi întortocheate
Sau pe cărarea dreaptă a recei judecăţi
Dar uşile-au rămas în faţă-mi ferecate
Pecetluite trainic, acum ca-n alte dăţi.
Şi să nu-l vezi pe robul tău umil
Înfrânt, îndurerat, plin de suspine
Şi neajutorat ca un copil
Întoarce-ţi, Doamne, faţa de la mine
Şi să nu-l vezi pe robul tău umil
Şi să-nţelegi că-i irosit o viaţă
De om batrân, de-adult şi de copil
Întoarce-te, părinte, şi nu-l privi în faţă.”
Jan Lulu Stern
"Fără Dumnezeu viaţa este zadarnică"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu