"Zăpada nu a vrut să vină,
n-au mai căzut mărgăritare
iar eu nu ţi-am mai fost grădină
şi tu nu mi-ai mai fost ninsoare.
Aş vrea să-ţi fiu o primăvară
pe braţul tău, o lunecare
şi dintr-un crin să-ţi fac brăţară
iar geana mea să te-nfioare !
Răsfrântă, roua unui cântec,
mi-a dăruit din nou iubirea,
precum un vechi şi drag descântec,
ce-n zborul meu şi-a-nchis rotirea.
Aş vrea, oglindă azurie
în taina nopţii fermecate,
să-ţi fiu deplină fantezie
şi-n visul tău să fiu o parte !
Pe gât să-ţi las trei roze ude,
atingeri, semne, trei coliere
şi să dormim pe umbre ude,
într-o fierbinte mângâiere !"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu