"Iarba verde de acasă
Să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă.
Numai Dumnezeu mă ştie
Cât am colindat,
Râule cu apă lină!
Las' să treacă de la mine
Câte-am îndurat.
Azi mi-e sufletul ca o zi senină,
Sufletul mi-e zi senină.
Iarba verde de acasă
Să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă.
Nu mă latră nici un câine,
Pietrele mă ştiu
Şi prin lumea cea trufaşă.
Ştiu acum că niciodată
Nu e prea tarziu
Să te strig pădure şi să-mi faci cămaşă,
Fă-mi din umbra ta cămaşă!
Iarba verde de acasă
Să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă.
Stau acum să se unească
Cerul de pământ,
Cu lumina sunt de-o seamă.
Nu mai rătăcesc prin lume
Ca o frunză-n vânt.
De oriunde-aş fi glasul lor mă cheamă,
Rădăcinele mă cheamă.
Iarba verde de acasă
Să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă."
interpretează Mircea Rusu
"Nicăieri nu-i mai bine ca acasă...!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu