"Câinii nu m-au muşcat niciodată. Doar oamenii."

duminică, 17 ianuarie 2010

Lacrimi şi tăcere



Lacrimi şi tăcere mă-mpletesc
Şerpi de foc îmi tremură privirea
Nu ştiu, Doamne, cum să mai iubesc
Nu mai pot să-Ţi văd dumnezeirea

Mi-au orbit gavanele de tot
Cearcăn de-ntuneric mă-nfăşoară
Aş dori să cânt şi nu mai pot
Şi-am ajuns în cumpănă uşoară

Vreau să ştii că nu-nţeleg nimic
Cine sunt, de unde sunt şi încă
De voi fi în veşnicii să-Ţi zic
Cât mi-a fost durerea de adâncă

Mai trăiesc? sunt vie? am murit?
Doamne-n suflet e durerea mare
Ce să văd când, Doamne, am orbit
Şi-am surzit şi-s roabă-n închisoare?...

Lacrimi şi tăcere mă-mpletesc
Păsări vin să-şi mistuiască prada
Nu stiu, Doamne, cum să mai iubesc
Când mi-a nins în inimă zăpada...


Sanja Cristea Tiberian

Niciun comentariu: