"De ce te plângi când toți lovesc în
tine?
Fii ca o stânca tare de granit
Un pom sădit chiar lângă drum ști bine
Când are rod de toți este lovit
De ce te plângi când toți te-au dat uitării?
Tu ești chemat lumină să rămâi
Dar nu uita de n-ai răspuns chemării
Tu ești înfrânt și-atuncea poți să plângi
De ce te plângi când ești în suferință?
Tu ești chemat să fi biruitor
Și-un murmur doar în drum spre biruință
Te face laș și îngrozitor
De ce te plângi când ai căzut pe cale?
Eroii cad și se ridică iar
Căderea deci e partea vieții tale
De te ridici atunci devii un far
De ce te plângi când marea se framână?
Și barca ta purtată e de val
Iar noi vâslim spre patria cea sfântă
Plutim mereu spre marea de cristal
De ce te plângi când nu mai ai lumină?
Și-n viața ta o clipă ești învins
Ești obosit și calea ți-e străină
Privește sus în port e un far aprins
De ce te plângi când bolta e pustie?
Și norii grei umbresc cărarea ta
Mai sus de nori e marea veșniciei
E numai zi... curaj nu dispera!
De ce te plângi când frații tăi de cruce?
Te-au părăsit cu tot ce-i omenesc
Când peste tot e un glas plăcut și dulce
Ce-ți spune azi : EU NU TE PARASESC"
Fii ca o stânca tare de granit
Un pom sădit chiar lângă drum ști bine
Când are rod de toți este lovit
De ce te plângi când toți te-au dat uitării?
Tu ești chemat lumină să rămâi
Dar nu uita de n-ai răspuns chemării
Tu ești înfrânt și-atuncea poți să plângi
De ce te plângi când ești în suferință?
Tu ești chemat să fi biruitor
Și-un murmur doar în drum spre biruință
Te face laș și îngrozitor
De ce te plângi când ai căzut pe cale?
Eroii cad și se ridică iar
Căderea deci e partea vieții tale
De te ridici atunci devii un far
De ce te plângi când marea se framână?
Și barca ta purtată e de val
Iar noi vâslim spre patria cea sfântă
Plutim mereu spre marea de cristal
De ce te plângi când nu mai ai lumină?
Și-n viața ta o clipă ești învins
Ești obosit și calea ți-e străină
Privește sus în port e un far aprins
De ce te plângi când bolta e pustie?
Și norii grei umbresc cărarea ta
Mai sus de nori e marea veșniciei
E numai zi... curaj nu dispera!
De ce te plângi când frații tăi de cruce?
Te-au părăsit cu tot ce-i omenesc
Când peste tot e un glas plăcut și dulce
Ce-ți spune azi : EU NU TE PARASESC"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu