"Câinii nu m-au muşcat niciodată. Doar oamenii."

duminică, 15 februarie 2009

We feed the World - Noi hrănim lumea


"Creşte sau crapă"

Un film bulversează în aceste zile Austria şi Germania, cunoscând cel mai mare succes de casa din ultimii zece ani. Este vorba de documentarul We feed the World (Noi hrănim lumea), realizat de regizorul Erwin Wagenhofer.
Filmul dezbate noua strategie a Ue in domeniul agricol, rezumata de un taran austriac astfel: "Creste sau crapa" (cresti intensiv cat mai multe recolte in sistem industrial sau dispari).
Produs de Allegro-Film Viena, documentarul prezinta scene de mare intensitate, mai ales in secventele in care vorbesc taranii din Romania, Austria si Brazilia, precum si cativa specialisti ai problemei.
Toti denunta "dementa politicii globale care distruge agricultura naturala". "We fucked up the West and now were coming to Romania, we will fuck up all the agriculture here" (Am distrus agricultura din Vest si acum venim in Romania, s-o distrugem si aici), spune Karl Obrad, fost director la "Pioneer", compania care produce seminte modificate genetic in multe tari ale lumii, inclusiv in Romania.
Filmul trage un semnal de alarma asupra a ceea ce ne asteapta dupa aderarea la Ue, cand lipsa de subventii pentru micile gospodarii taranesti si pentru fermele de pana la 10 hectare (conform Politicii Agrare Comune) va conduce la disparitia acestora, implicit a satelor si civilizatiei rurale.
Filmand in Campia Romana, regizorul retine imagini graitoare de la recoltarea vinetelor din zona Brailei, poate cele mai gustoase vinete din Europa, deoarece se inmultesc din propriile seminte, nu din hibrizi. "Romania are produse gustoase, cum noi de mult nu mai cunoastem", spune un protagonist al filmului.
In alta secventa, un taran austriac marturiseste ca abia reuseste sa-si intretina familia, dupa ce a renuntat sa cultive legume, fortat de doi distribuitori monopolisti care importa totul din Spania, unde, in adevarate oceane de sere (circa 270.000 hectare numai in provincia Almeria), sunt produse rosii cu coaja groasa, dar fara nici un gust - "mingi de ping-pong in cartoane".
Pe acest fundal, un leit motiv atrage atentia publicului: "Romanii ar putea sa-si vanda scump produsele gustoase, in toata Europa" (HotNews.ro)
In contrast cu guvernantii de la Bucuresti, care nu au curajul sa spuna taranilor romani adevarul in fata, filmul lui Erwin Wagenhofer deplange pericolul pierderii ultimei agriculturi naturale din Uniunea Europeana - agricultura de subzistenta a Romaniei.
"Marile concerne o sa distruga ce-a construit natura. Lumea n-o sa mai stie ce inseamna un produs agricol gustos."
Ce face Romania ca sa se apere de navala corporatiilor hraparete, portretizate admirabil in filmul regizorului austriac? Nimic
.
Isi lasa agricultura sa fie infestata cu organisme modificate genetic, incurajeaza marile comasari de terenuri, promoveaza culturile intensive, striveste viata rurala sub impozite si lipsa de viziune. "Absurd in tot acest complex", concluzioneaza filmul, "este faptul ca, in prezent, Romania, care are inca produse de foarte buna calitate, in loc sa le cultive si sa le exporte, face exact contrariul! Cultiva produsele agricole pe care le avem aici, in Vest, in surplus. Unde vor sa le vanda? Cui?"
La astfel de intrebari grave, te-ai astepta ca responsabilii romani sa cada cel putin pe ganduri.
Citat de ziarul "Cotidianul", un reprezentant al Ministerului Agriculturii sustine, fara sa-i tremure vocea, ca Romania n-are de ales, "trebuie sa respecte regulile Ue", aplicand "tehnologiile moderne". "Tendinta este sa trecem la productia industrializata", declara secretarul de stat Mugur Craciun, ignorand cu desavarsire tocmai avertismentele asupra pericolului industrializarii in agricultura.
De fapt, d-l Craciun pare o veritabila portavoce a intereselor companiilor multinationale in Romania, contrazicandu-si seful, adica pe ministrul Gheorghe Flutur, care a conceput programul "Fermierul", tocmai pentru sustinerea micilor agricultori, nu a "industriasilor", care si asa sunt programati de la Bruxelles sa inhate toate fondurile europene.
Domnia sa, in loc sa pledeze pentru agricultura ecologica, pentru mentinerea traditiilor agricole naturale si sanatoase, a caror pierdere europenii au inceput deja s-o deplanga cu lacrimi amare, este suparat ca aproximativ 80% din suprafata arabila a Romaniei se cultiva inca "in mod traditional". Acolo unde strainii vad o sansa si un noroc istoric, d-l Craciun vede o nenorocire.
Pe cine pariati: pe Mugur Craciun sau pe Erwin Wagenhofer?Ion Longin Popescu
Formula As Nr.721 - 12.06.2006

JosE BovE luptă împotriva cerealelor şi legumelor modificate genetic

Jose Bove

Agricultura romaneasca in deriva.

- Fermier, membru al sindicatului "Confederation Paysanne" din Franta -"Cerealele si legumele modificate genetic (Ogm) atenteaza grav la suveranitatea alimentara a Romaniei" Bruxelles, 30 iunie 2005, colocviul "Europe solidaire".
Intr-un amfiteatru in care se aflau tarani romani si bulgari, alaturi de jurnalisti si organizatii ecologiste din Franta, Polonia, Romania, Bulgaria, Germania, Belgia, Ungaria si Albania, precum si deputati "verzi" din Parlamentul European, un trimis al Bucurestiului enerveaza asistenta.
In spatele romanului se agita nervos un deputat francez care cere "time out", adica taierea microfonului.
Vorbitorul nu este altul decat liderul Pd (fost presedinte PUNR), Valeriu Tabara, vicepresedintele Comisiei de Agricultura a Camerei Deputatilor, unul dintre sustinatorii organismelor modificate genetic (Ogm).
D-l Tabara graia astfel: "Ceea ce facem noi in Romania este in folosul stiintei. Noi credem ca loturile cu cartofi, cereale si soia modificate genetic pot convietui foarte bine alaturi de culturile traditionale".
Ignorand, ca reprezentant al guvernantilor romani, curentul ecologist dominant in Ue, Valeriu Tabara a demonstrat ca are o mentalitate care continua sa faca ravagii in unele dintre institutele de cercetari agricole din Romania. Este mentalitatea potrivit careia agricultura intensiva salveaza Romania.
Asa am ajuns tara cu cea mai mare suprafata agricola "stiintifica" din Europa: circa 100.000 ha cultivate cu seminte modificate genetic, fata de numai 20 ha in Franta!
Din fericire, Colocviul de la Bruxelles s-a bucurat si de prezenta eroului national al Frantei, JosE BovE - un veritabil haiduc al luptei impotriva cerealelor si legumelor modificate genetic; port-drapelul antiglobalistilor si agro-ecologistilor din toata lumea.
Prezent, in urma cu zece ani, pe celebrul vas al Greenpeace, "Rainbow Warrior" - BovE, un taran francez de un farmec electrizant (posesorul unei mustati a la Asterix), poate atrage dupa el mase intregi de suporteri.
In 1999, cu ocazia marelui mars anti-Omc (Organizatia Mondiala a Comertului) de la Seattle (Sua), a fost de ajuns ca BovE sa mestece un sandvici cu branza Roquefort (simbol al alimentatiei sanatoase), in fata unui McDonalds.
Ca la un semn, multimea a demolat restaurantul in cateva minute. In Franta, BovE a facut trei saptamani de inchisoare pentru a fi demolat, impreuna cu cativa colegi, un alt restaurant McDonalds.
De asemenea, a facut puscarie si pentru ca a distrus zeci de tone de seminte de porumb modificat genetic, dintr-un siloz al companiei americane Novartis, din Franta.
Indemnul sau la nesupunere civica, pentru a forta intoarcerea la agricultura biologica, si pentru a stopa ofensiva "capitalismului global", este urmat de tot mai multe organizatii ale societatii civile de pretutindeni.
In interviul pe care ni l-a acordat, JosE BovE pune in garda autoritatile romane cu privire la "generozitatea" lor suspecta fata de modificarile genetice, la servilismul fata de companiile multinationale, care atrage multe antipatii.
"Suprafata cultivata cu plante modificate genetic in Romania ingrijoreaza intreg continentul"
- "Fermier care nu-si vede oile decat o data pe luna", dupa cum va ironizeaza unii, inamicul public numarul 1 al alimentelor nesanatoase (junk food sau malbouffe), sunteti si un celebru "faucheur" (secerator, distrugator) de culturi modificate genetic. Cand veti actiona si in Romania?
- Cerealele si legumele modificate genetic sau transgenice, numite si organisme modificate genetic (Ogm), atenteaza grav la suveranitatea alimentara a Romaniei, ca si a tuturor tarilor care mai au agricultura taraneasca. Ogm este o tehnica a tiraniei, deoarece impune fermierilor un singur fel de agricultura, contrara biodiversitatii naturale. De aceea, este absolut necesar sa intervenim si in Romania, pentru a-i ajuta pe taranii romani sa constientizeze pericolul care-i ameninta.
Miscarea "faucheur"- ilor cunoaste o mare popularitate in Franta, atragandu-i insa in lupta si pe spanioli.
Vara, ei trec granita si participa, impreuna cu organizatiile noastre, la distrugerea unor culturi sau seminte Ogm.
Ne gandim ca, dupa aderarea la Ue, va veni si timpul Romaniei, deoarece suprafata cultivata acolo cu astfel de seminte, atat in centrele experimentale din universitatile de agronomie, cat si in camp, ingrijoreaza intreg continentul.
Stim de nefericitul experiment cu pruni transgenici din Bistrita, de imensele culturi de porumb, soia si cartofi modificati genetic din judetele Timis, Covasna, Harghita si din sudul tarii, de suporterii Ogm, ca d-l Valeriu Tabara si unii directori si secretari de stat din Ministerul Agriculturii de la Bucuresti.
Pentru "ConfEdEration Paysanne", lupta de aparare a agriculturii taranesti si impotriva Ogm nu are frontiere. Pentru noi, a actiona in Franta sau a actiona la Timisoara sau Barcelona este la fel de important.
- Una dintre ispravile dvs. de larg rasunet a fost distrugerea a sute de saci cu porumb modificat genetic din silozurile companiei Novartis. Ca urmare, ati fost condamnat la cateva luni de inchisoare. Ati comis sau nu o infractiune?
- Intr-adevar, a fost un act de nesupunere civica foarte serios, chiar daca l-am comis sub supravegherea atenta a politiei. Singurul meu regret este ca nu am putut sa distrugem mai multi dintre sacii aceia.
Modul in care produsele agricole modificate genetic au fost impuse Europei nu ne-a lasat nici o alternativa, decat lupta directa. Da, am comis un fapt ilegal, dar legitim!
"Organizatia Mondiala a Comertului este adevaratul politist al lumii, care decide ce e bun pentru fiecare tara in parte"
Jose Bove in catuse
- S-a organizat vreodata in Europa o dezbatere publica despre modificarile genetice? Au fost intrebati fermierii si consumatorii occidentali ce gandesc despre aceste seminte si produse?
- Niciodata! Asa cum niciodata nu au fost intrebati romanii. Decizia a fost luata la nivelul World Trade Organization (Organizatia Mondiala a Comertului). Masinaria statelor, ministrii, directorii institutelor de cercetare, diversele comisii etc. s-au lasat dominate de Omc. Omc este adevaratul politist al lumii, care decide ce e bun pentru fiecare tara in parte, fara drept de apel. Tarile care refuza importul de produse modificate genetic trebuie sa probeze ca acestea sunt periculoase, si nu invers.
Codex Alimentarius (Codul Alimentar) - norma dictata de companiile multinationale - a fost inventat pentru a stabili regulile jocului. O dezbatere democratica pur si simplu n-a existat. Conspiratia tacerii, organizata de companiile multinationale, este singura logica acceptata.
Ca si in cazurile bolii vacii nebune si virusului Hiv, totul trebuie sa continue in tacere.
"Necunoscutele legate de modificarile genetice sunt la fel de multe ca si cele legate de clonare"
- De ce dvs., ecologistii, refuzati ceva ce este prezentat ca un fapt de "progres"? De ce va opuneti cercetarii stiintifice?
- Pentru ca suntem ingrijorati in privinta viitorului si pentru ca dorim, ca cetateni liberi, sa avem un cuvant de spus asupra dezvoltarii tarilor noastre. Personal, nu sunt impotriva cercetarii stiintifice. Ar fi iluzoriu sa cred ca o putem stopa. Pe de alta parte, nu cred ca fiecare rezultat al cercetarii merita aplicat si este dorit, atat la nivel uman, cat si social si de mediu. Necunoscutele legate de modificarile genetice sunt la fel de multe ca si cele legate de clonare. Astazi, nici un om inteligent nu poate spune ca porumbul modificat genetic este un exemplu de progres, nici pentru agricultura, nici pentru economie.
- Care sunt riscurile produselor obtinute prin interventii genetice?
- Daca luam exemplul porumbului Bt de la Novartis, prezenta a trei gene straine introduse in structura unei singure plante reprezinta cel mai mare pericol. Porumbul modificat genetic este pur si simplu un produs impersonal al tehnologiei, o expresie cinica a puterii banului - productie de dragul productiei, fara nici o legatura cu interesul public. Ne sperie imposibilitatea evaluarii consecintelor pe termen lung asupra oamenilor, animalelor si naturii, atat la porumb, cat si la toate celelalte culturi.
La soia, daca dam un exemplu din Franta, nu s-a facut o separare clara intre culturile Ogm si non-Ogm. Ca rezultat, nu mai exista nici o posibilitate de marcare a soiei transgenice, deci nu mai avem de ales. Practic, mancam soia contaminata. Pe langa contaminarea culturilor traditionale, cursa productiilor mari la culturile modificate genetic a transformat fermierii in niste sclavi, care nu mai decid asupra modului de exploatare a propriului pamant si nu mai au voie sa-si aleaga semintele.
"Responsabilitatea Ministerului Agriculturii din Romania este enorma"
- Prin cultivarea unor plante in a caror structura genetica au fost introduse gene distrugatoare de virusuri si daunatori, de tip "terminator", se spune ca ar scadea cantitatea de ierbicide si pesticide ce trebuie administrate in sol; ar scadea poluarea. Nu este acesta un avantaj?
- Prin respectivele modificari genetice, buruienile devin mai rezistente la ierbicide (deci se impune cresterea cantitatii de ierbicide, nu diminuarea!), iar viata salbatica si insectele, inclusiv albinele, sunt distruse. Ideea ca agricultura "traditionala" polueaza, iar cea bazata pe Ogm nu, este propaganda pura.
Studii recente au descoperit ca fermierii care insamanteaza culturi transgenice folosesc la fel de multe chimicale ca si cei "conventionali", iar in unele cazuri chiar mai multe. Este revoltator ca unele corporatii se autointituleaza "life-science corporations" (corporatii ale stiintei vietii) - ceea ce este o insulta adusa vietii.
Le-as numi mai degraba "corporatii ale stiintei mortii".
Sa nu uitam ca, in 1989, suplimentul alimentar "L-tryptophan", o creatie a companiei japoneze Showa Denko, a ucis 37 de americani si a lasat 5000 de oameni cu dizabilitati si handicapuri. Fabricantul a trebuit sa plateasca pana la urma 2 miliarde de dolari despagubiri victimelor.
- Vor mai supravietui cele 4 milioane de gospodarii taranesti din Romania, daca responsabili din ministere si din institute de cercetare vor continua sa utilizeze modificarile genetice pe scara larga? O tarla de porumb transgenic langa Hateg
- Din cauza conditiilor brutale impuse de Pac (Politica Agrara Comuna a Ue) si a culturilor intensive de Ogm, vom asista la disparitia, in cativa ani, a majoritatii acestor mici ferme si asociatii taranesti. Va fi o pierdere uriasa pentru intreaga Europa. De aceea, responsabilitatea Ministerului Agriculturii din Romania este enorma. Prin politica sa, guvernul roman trebuie sa permita unui mare numar de tarani, repartizati pe intreg teritoriul, sa traiasca bine din pamantul lor putin, dar de calitate si nepoluat. Prin actiunile pe care ConfEdEration Paysanne si multe alte organizatii si sindicate din Europa, alaturi de parlamentarii de la Bruxelles, le-au intreprins si le vor intreprinde, am declansat o vasta miscare cetateneasca care refuza sa utilizeze Ogm in alimentatia umana si a animalelor. Dorim ca romanii sa se alature luptei noastre, pana cand logica bolnava a Ogm va fi eliminata.
Pornim de la deviza: "Trebuie sa globalizam lupta, pentru a globaliza speranta". Lui Jose Bove ii puteti scrie la e-mail: jbove@wanadoo.fr Mai multe informatii gasiti la www.agricultures-durables-solidaires.orgIon Longin Popescu

Pâine cu chimicale

Mâncăm pâine cu chimicale
Pentru a scadea pretul, producatorii folosesc o multime de E-uri

Continutul bogat in substante chimice folosite pentru a umfla produsul, a-l face mai pufos si mai gustos, poate face din paine unul dintre cele mai nocive alimente. Specialistii in chimie alimentara, dar si cei ai patronatului morarilor si brutarilor confirma faptul ca painea pe care o consuma romanii le pune sanatatea in pericol.
O alta problema este neambalarea painii. De teama ca scumpirea va scadea vanzarile, foarte putine fabrici isi permit sa livreze produsul invelit intr-o folie, lucru ce favorizeaza transmiterea bolilor prin comercializarea direct din lazi sau din mana in mana. Cu toate acestea, pretul mic al painii neambalate este cel mai convingator argument pentru consumatori.

Atentie la ficat!

O lista lunga de E-uri (produse chimice de sinteza) care se folosesc pe scara tot mai larga, la care se adauga conditiile precare de igiena in care se comercializeaza piinea si calitatea graului, ar trebui sa-i determine pe consumatori sa se gandeasca de doua ori inainte de a cumpara produsul. Directorul general al Institutului de Chimie Alimentara, Gheorghe Mencinicopschi, declara ca, spre exemplu, glutamatul monosodic, frecvent folosit in compozitia painii, afecteaza sistemul nervos, iar daca graul are o incarcatura mare de micotoxine (din cauza umiditatii), de la paine va puteti alege cu boli grave ale ficatului.

Ambalajul creste pretul

Desi exista legislatie care prevede obligativitatea etichetarii painii, astfel incat sa se stie exact ce contine si ce termen de garantie are (putini consumatori stiu ca termenul de garantie, pentru paine, este de 24 de ore si cu cat termenul de valabilitate este mai mare cu atat continutul in chimicale este mai mare), in prezent doar cei care ambaleaza painea ii aplica si eticheta. Numarul acestora este insa ingrijorator de mic. Doar 5a din productia de paine este ambalata, iar romanii prefera sa cumpere painea neambalata, care este mai ieftina. Surse din cadrul unei fabrici de paine ne-au declarat ca o masina care sa ambaleze circa 2.000 de paini costa in jur de 20.000 de euro, iar amortizarea este rapida. "Ambalarea scumpeste painea cu circa 1.300 de lei/bucata. Din experienta noastra se vinde mai bine produsul neambalat", spune sursa citata.
"Este o problema mare cu micotoxinele"

Presedintele patronatului morarilor si brutarilor ROMPAN, Aurel Popescu , declara ca este necesar un control mai strict la paine, iar aceasta trebuie sa fie obligatoriu timbrata. "Este o problema mare cu micotoxinele, iar pe plan european se discuta foarte aprig aceasta problema. Pericolul cel mai mare este la graul care provine din zone cu umiditate mare", declara Popescu. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) sustine ca pana acum a primit doar 15 reclamatii cu privire la calitatea produselor de panificatie. Asta si pentru ca, daca in cazul infectarii cu Bacillum Mezentericus, produsul prezinta anumite caracteristici, iar consumatorul isi poate da seama, in cazul micotoxinelor insa, aspectul si gustul painii nu sufera modificari.
Amenzi pe hartie

Pentru neetichetarea produselor, legea prevede amenzi cuprinse intre doua milioane si 20 de milioane de lei, iar pentru comercializarea de produse care nu corespund calitativ amenzile sunt intre 10 milioane de lei si 100 de milioane de lei. Cu toate acestea, painea se poate cumpara de la orice colt de strada fara respectarea unor conditii minime de igiena.

Nostalgie dupa painea cu zer

Si pana in 1989 producatorii romani de paine foloseau amelioratori numai ca acestia erau naturali. Un exemplu il reprezinta zerul care mentinea painea proaspata. Dar, cu timpul, nici painea nu a scapat de ultimele descoperiri in materie de produse sintetice care cresc productiile si aduc bani frumosi in buzunarele agentilor economici. Numai ca, in Occident, cumparatorul are posibilitatea sa aleaga pentru ca painea este etichetata si se cunosc exact compozitia, termenul de garantie si producatorul.
Utilitar

> Nu tineti painea in pungi din material plastic
> Folositi pentru pastrare saculete sau prosoape din panza
> Daca la ruperea painii apar fire mucilaginoase sau miezul are in centru o zona mai inchisa la culoare, umeda si sfaramicioasa, cu miros dezagreabil, inseamna ca este contaminata cu Mezentericus.
E- urile din paine

Conservanti
E 281; E 282, E 283,
Amelioratori de gust
E 628; E 629; E 631; E 632; E 634; E235; E 621; E 622

Statistica

10 kg de paine de persoana anual
Pentru majoritatea romanilor, painea si produsele de franzelarie reprezinta un aliment de baza.
Consumul mediu depaseste 10 kilograme/persoana, arata statisticile oficiale, insemnand anual aproximativ 120 kilograme de paine. Pensionarii si salariatii sunt cei mai fideli consumatori, spre deosebire de agricultori care consuma sub medie, preferand malaiul, dupa cum arata statisticile.

Ziarul : Evenimentul Zilei, 23 Iunie 2005

marți, 10 februarie 2009

Stelele care cad

"Dacă azi...
E doar o poartă deschisă spre ieri
Şi-o să faci ce-ai făcut,
Şi-o să ştii ce-ai ştiut,
Dar, n-o să mai ştii să speri.
Mai stai până mâine, să vezi cum e
Mai stai până mâine, poate nu trebuie
Să vrei ce vrei, poate, ai nevoie de altceva
Şi nu uita:

Stelele care cad... nu pier
Stelele care cad se duc spre un alt cer
Stelele care cad... nu pier
Stelele care cad se duc spre un alt cer

Dacă azi...
Drumul pe care erai s-a închis
Poate că nu era, drumul pe care trebuia
Să alergi spre vis...
Sau poate că da, şi poate că mâine
Se va deschide din nou, -n faţa ta
Oricum ar fi, ai în faţă o zi, mergi spre ea,
Şi nu uita:

Stelele care cad... nu pier
Stelele care cad se duc spre un alt cer
Stelele care cad... nu pier
Stelele care cad se duc spre un alt cer


Stelele care cad... Stelele care cad
Stelele care cad... nu pier...
Stelele care cad se duc spre un alt cer

Stelele care cad nu... pier
Stelele care cad se duc spre un alt cer
Stelele care cad nu... pier
Stelele care cad se duc spre un alt cer"


interpretează Taxi


Pentru fetiţa mea


















“Tu căprioară dulce,
Şi fără de păcate,
Priveşte doar pădurea
Şi stai în libertate.

Să pleci cu mintea clară
Şi gândul neîntinat,
Cu sufletul mai gingaş
Şi mult mai împăcat.

Ai grijă deci acuma
Când calea ţi-o croieşti,
Să-nveţi din tot ce creşte,
Cum să trăieşti în veci.

Priveşte floarea, codrul
Ia seama la poteci,
Respiră aer proaspăt
Fă semn pe unde treci.

Şi lasă-n urmă gândul
Privirile fugare
Priveşte astă lume
Că-i doar o altă cale...

Aleargă, fii vioaie,
Inalţă al tău vis,
Să urci pe scara lumii
La fel ca-n paradis

Nu-ţi întina menirea,
Nu-ţi frânge inima,
Fii veselă şi-nvaţă
Să laşi povara grea.

Păstrează-ţi demnitatea,
Ajută dacă poţi,
Şi mergi doar înainte,
Şi lasă-i pe netoţi...

Iar cu ale tale gânduri,
Să zbori curat mereu,
Ca să te-ntorci la ceruri,
Lumină-n Dumnezeu.”

SiminaS







17.ian.2009


Această frumoasă poezie o dedic fetiţei mele care a împlinit frumoasa vârstă de 18 ani. Fie ca această zi să-ţi deschidă poarta unui viitor plin de succese, Dumnezeu să-ţi dea un curcubeu la fiecare furtună, un zâmbet la fiecare lacrimă, sănătate, împliniri şi multă iubire! La multi ani!


miercuri, 17 decembrie 2008

Triste sărbători






"Când primii fulgi
Au căzut pe pământ,
Stau la fereastră
Mă-ntreb, cine sunt ?

Spune-mi tu Doamne
De ce ai uitat
Să-mi dai o rază
Din tot ce-am visat ?

Unde s-au dus
Anii mei, rând pe rând ?
Mă văd copil
Lângă brad colindând

Părinţii oare,
Unde-au plecat ?
Mă-ntreb în noapte;
Ce viscol i-a luat ?

E iarnă afară,
E iarnă şi-n gând
Aud peste tot
Clopoţeii sunând

E sărbătoare,
Dar, fără folos
La mine de mult
Nu mai vine vreun Moş."

Ştefan Băiatu