.
”Fiinţă delicată ce naşte şi creează
Firavă-n aparenţă, puternică în fapt
Numind-o ,,mamă''sufletu-i vibrează
Te îmbrăţişează tandru făcând parcă un pact
.
Să te iubească veşnic, oricâte va să vină
Şi-oricâte le vei trece de mână să te ţină
Să-ţi fie vejnic sprijin, la bine şi la greu
Căci mamă este una ! Poţi fi şi tu şi eu...
.
Şi vai, cât de nedreaptă îţi e viaţa mereu
Când cei dragi ţie, nu-ţi spun măcar în şoaptă
Că-ţi sunt mereu alături la bine şi la greu
Chiar dacă ei în suflet, pe tine te aşteaptă !
.
Plăcere nu-i mai mare decât să-auzi mereu
Mămico dragă, te strâng la pieptul meu
Că-mi eşti pe lume veşnic tot ce e bun si eu
Te voi păstra în suflet ca pe Dumnezeu !
.
E drept c-aştepţi ca mamă s-auzi cât preţuieşti
Dar, ei cunosc o taină că, orice ar fi îi iubeşti.
De-aceea nu încearcă să-ţi spună cât însemni
Şi că, iubirea le-o vei pierde, nu-i drept ca să te temi.
.
Aşa este în viaţă, crezi că lucruri se ştiu
Când vrei tu a le spune, adesea-i prea târziu
De aceea cât e vremea, să spuneţi că iubiţi
Şi mama şi femeia cu care voi trăiţi.
.
În ochii mamei stele de rouă o să nască
Cuvintele ce dragostea ce-i porţi o să şoptească
Şi sufletu-i adesea de toate chinuit
Ştie că nu-i zadarnic în lume c-a trăit.
.
Dar mult greşim în viaţă, crezând că se-nţelege
Iubirea pentru semeni, chiar dacă n-o rostim.
Şi-atunci când lângă noi deja e locul gol, e lege:
Grea pierdere ne-apasă şi mult rău noi simţim !
.
De-aceea-i bine-n viaţă să arătăm când încă
Nu e târziu şi nu avem ce regreta cumva,
Cât dor ne este-n suflet şi dragoste adâncă
De cei apropiaţi şi dragi, căt nu păţesc ceva !
.
Ne văicărim degeaba după ce nu mai sunt !
Iubirea nespusă, ne-mpărtaşită-n timp,
O strigăm cerului de aici din pământ
Şi nimeni n-aude şi totul e strâmb !”
"Există o fiinţă minunată faţă de care vom rămâne întodeauna datori : Mama." Nikolay Alexeevich Ostrovsky
